Zonele libere continuă să fie atractive pentru investitori, chiar şi după integrare

Cele mai numeroase facilităţi le au firmele care aduc mărfuri din spaţiul extracomunitar

Zonele libere din România continuă să fie o oportunitate de investiţii pentru firmele din România, chiar şi după integrare. Cele mai avantajate sunt însă în acest moment societăţile care aduc mărfuri din spaţiul extracomunitar. Pe perioada staţionării într-o astfel de zonă, firma nu trebuie să plătească taxele vamale, TVA sau accize. Aceste facilităţi fac ca numeroase firme să fie prezente într-o astfel de zonă, şi investiţii de anvergură să fie anunţate pentru următorii ani. Traficul de mărfuri realizat anul trecut de către cele aproximativ 300 de firme în Zona Liberă Giurgiu s-a ridicat la peste 1,4 miliarde de euro.

"Majoritatea firmelor prezente în acest moment în Zona Liberă Giurgiu aduc mărfuri din spaţiul extracomunitar. Cele mai active sunt cele din domeniul construcţiilor şi auto", a declarat, pentru "Adevărul", directorul general al Zonei Libere Giurgiu, Dan Victor Niţulescu.

Fără taxe pe perioada staţionării

După momentul integrării României în Uniunea Europeană, firmele prezente într-o zonă liberă dispun de mai puţin facilităţi fiscale, comparativ cu perioada de preaderare. Avantajate sunt însă în continuare societăţile care aduc mărfuri din spaţiul extracomunitar. "După integrare, continuă să beneficieze de toate facilităţile oferite de zona liberă toate acele societăţi care aduc mărfuri din ţări non-UE. Avantajul constă în faptul că, atât timp cât mărfurile se află în spaţiul unei zone libere, acestea nu sunt supuse plăţii TVA, accize sau taxe vamale", a explicat, pentru "Adevărul", Camelia Toma, director comercial al Zonei Libere Giurgiu.

Posibilităţi de investiţii

Interesul pentru Zona Liberă Giurgiu nu se limitează la facilităţile fiscale şi vamale, investitorii fiind atraşi în mod deosebit de amplasamentul favorabil, care conferă legături de transport cu principalele culoare de trafic rutiere, feroviare şi fluviale internaţionale. "Transportul pe apă este mult mai ieftin, în acest moment, comparativ cu cel rutier. Dacă un transport rutier pe ruta Bucureşti - Germania costă 1.200 de euro/camion, acelaşi transport costă pe Dunăre sub 600 de euro", a precizat directorul general al Zonei Libere Giurgiu, Dan Victor Niţulescu. Potrivit acestuia, aceasta a fost de altfel şi ideea care a stat la baza iniţierii, în 2004, a unui proiect-pilot "Terminal containere la Dunăre". "Până la momentul deschiderii acestui prim terminal, în niciunul dintre porturile fluviale şi fluvial-maritime româneşti nu a existat niciun terminal de containere pe Dunăre, atât în sectorul de navigaţie la graniţa dintre România şi Bulgaria, cât şi în sectorul strict românesc", spune Niţulescu. Astfel, se pot transporta mărfuri din Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, dar şi din Constanţa, sau Orientul apropiat.

Costurile demarării unei afaceri în Zona liberă

Orice societate interesată să fie prezentă într-o astfel de zonă liberă trebuie să obţină o licenţă de lucru. Tarifele diferă în funcţie de activitatea pe care firma respectivă urmează să o desfăşoare. Tariful pentru obţinerea unei licenţe de lucru pentru depozitare, spre exemplu, este de 200 de euro/lună sau 1.100 de euro anual. Cele mai mari tarife sunt percepute pentru comerţ (n.r. - care include şi depozitare) şi fabricare. Licenţa pentru comerţ şi fabricare costă 400 de euro/lună sau 800 de euro trimestrial. Pentru o perioadă de şase luni, licenţa costă 1.100 de euro, sau dublu, pentru un an. Tarifele percepute la închirierea spaţiilor variază între 0,55-1 euro/mp/lună în cazul platformelor betonate şi 4,5 euro-5,5 euro/mp/lună în spaţiile închise, amenajate în hale. Firmele care închiriază însă containere trebuie să achite între 3 şi 6 euro/mp/lună, preţurile urcând însă la 7-17 euro/mp/lună la închirierea spaţiilor de birouri.

În afara tarifelor percepute pentru obţinerea licenţelor, firmele care activează în Zona Liberă Giurgiu mai plătesc contravaloarea accesului în incintă şi a utilităţilor.

Investiţie de 87 milioane de euro în Bio-Diesel

Potrivit oficialilor din zonă, integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană nu va conduce la un declin din punct de vedere economic al zonei. Şi asta chiar dacă în primele două luni ale acestui an au părăsit zona aproximativ 20% din societăţile comerciale care aduceau mărfuri din spaţiul comunitar.

"Anul trecut, Administraţia Zonei Libere Giurgiu a concesionat unei societăţi cu capital străin o suprafaţă de 6 hectare de teren. Firma intenţionează să realizeze o investiţie în valoare de 87 milioane de euro în producerea de combustibil biologic (Bio-Diesel)", a declarat directorul general al ZLG. Potrivit acestuia, în primă fază se vor crea aproximativ 100 de noi locuri de muncă, dar principalul efect pentru Zona Liberă va fi din punct de vedere al manipulării materiei prime. "Este vorba de circa 400.000 tone de sămânţă de rapiţă şi floarea-soarelui anual şi aproximativ 200.000 tone de ulei pe an, ceea ce va da de muncă unui număr mult mai mare de oameni", a mai precizat Niţulescu.

În Europa există 74 de zone libere

În ţara noastră există în acest moment şase zone libere, respectiv la Curtici (Arad), Galaţi, Giurgiu, Brăila, Sulina şi Constaţa Sud-Basarabi.

România nu este însă singura ţară care oferă astfel de facilităţi investitorilor şi alte state europene deţinând în acest moment asemenea zone. Vecinii noştri de la sud, spre exemplu, bulgarii, au în acest moment şase zone libere. Cehia are opt asemenea puncte de lucru, iar Cipru, trei. Spre deosebire de primele, două dintre zonele libere cipriote se află în porturi, respectiv Limassol şi Larnaca, funcţionând sub acelaşi regim ca şi Zona liberă situată la Constanţa.

Astfel de facilităţi fiscale mai oferă în acest moment şi ţări precum Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania sau Anglia. În Europa există, în prezent, 74 de zone libere operaţionale notificate Comisiei Europene de către statele membre. Există însă şi state, precum Suedia, Luxemburg, Lituania, Austria, Belgia, sau Ungaria, care nu deţin zone libere.

"Dacă un transport rutier pe ruta Bucureşti - Germania costă 1.200 de euro/camion, acelaşi transport costă pe Dunăre sub 600 de euro "

Dan Victor Niţulescu ,directorul general al Zonei Libere Giurgiu

Facilităţile oferite de o zonă liberă sunt:

- mărfurile străine pot staţiona în interiorul zonei libere, fără plata de drepturi de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără o limitare în timp;
- mărfurile străine se pot prelucra în zona liberă fără plata drepturilor de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără a se plăti garanţiile aferente;
- bunurile din zona liberă pot fi transportate într-o altă zonă liberă fără plata taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al României;
- investiţiile străine nu pot fi naţionalizate, expropriate, rechiziţionate decât în cazuri de interes public şi cu plata unei despăgubiri corespunzătoare;
- la lichidarea sau răsfrângerea activităţii desfăşurate în zona liberă, persoanele fizice sau juridice pot transfera în străinătate capitalul şi profitul, după plata tuturor obligaţiilor către statul român şi partenerii contractuali;
- operaţiunile financiare legate de activităţile desfăşurate în zona liberă se fac în valută liber convertibilă, acceptată de Banca Naţională a României.

Accesul persoanelor, al mijloacelor de transport şi al utilajelor în ZLG se face numai pe baza permiselor eliberate de Administraţia Zonei Libere Giurgiu.

Firmele importatoare, ale căror mărfuri se aduc în containere în terminalele din Portul Constanţa, pot alege varianta transportului pe apă, până la Zona Liberă Giurgiu

Firmele auto preferă să-şi depoziteze maşinile în Zona Liberă Giurgiu, datorită apropierii, la doar 60 de kilometrii de Bucureşti

Manipularea mărfurilor, de la cheu la locul de depozitare este un serviciu conex asigurat tot de personalul ZLG, dar contra cost

Firmele care exportă mărfuri din Portul Constanţa aleg transportul acestora de la Giurgiu, pe Dunăre

Zona Liberă Giurgiu, în cifre

- Zona Liberă Giurgiu se întinde pe o suprafaţă de 160 de hectare
- în prezent, ZLG este ocupată în proporţie de 89%
- 300 de firme au concesionat sau închiriat spaţii
- traficul de mărfuri a crescut de aproximativ 900 milioane de euro, în 2004, la 1,3 miliarde de euro, în 2005, respectiv 1,43 miliarde de euro anul trecut
- veniturile totale realizate de Administraţia Zonei Libere Giurgiu au crescut cu peste 62%, în ultimii trei ani, de la 6,5 milioane de lei, în 2004, la aproape 10 milioane de lei, în 2006
- toate investiţiile demarate în Zona Liberă în perioada 2001-2005 se ridică la aproximativ 63 milioane de dolari

Mărfuri de peste un miliard de euro trec anual prin Zona Liberă Giurgiu

Anual, Zona Liberă Giurgiu este tranzitată de mărfuri de peste un miliard de euro, potrivit datelor financiare oferite pentru "Adevărul" de către Administraţia Zonei Libere Giurgiu. Numai anul trecut, valoarea totală a traficului de mărfuri a fost de peste 1,4 miliarde de euro.

Extindere cu încă 40 de hectare

Zona Liberă Giurgiu se întinde în acest moment pe o suprafaţă de 160 de hectare, dintre care 40 de hectare reprezintă un spaţiu împădurit, nefolosit în prezent. "Am achiziţionat deja în judeţ 30 de hectare de teren aflat în vecinătatea pădurilor. Potrivit Legii silviculturii, suntem obligaţi să oferim în schimbul terenului ce urmează să-l despădurim un altul ce poate fi împădurit", a explicat Niţulescu. Potrivit acestuia, costurile totale necesare extinderii Zonei libere nu au fost încă calculate.

Scurt istoric al Zonei Libere Giurgiu

Zona Liberă Giurgiu a fost înfiinţată în 1996, în baza Legii 84/1992, privind regimul zonelor libere. Prin HG 1221/2003, Administraţia Zonei Libere Giurgiu a trecut de sub autoritatea Ministerului Transporturilor sub autoritatea Consiliului judeţean. Din 2004, AZLG s-a reorganizat din regie autonomă în societate comercială pe acţiuni, Consiliul Judeţean Giurgiu fiind acţionar unic.

Oportunitate pentru firmele auto

Dintre cele 300 de firme prezente în Zona Liberă Giurgiu, majoritatea sunt din domeniul componentelor IT, construcţii şi auto. Clienţii, precum Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB Distribution, Hyundai Auto România sau Toyota România, sunt, potrivit autorităţilor, încântaţi de faptul că se află la doar 60 de kilometri de Bucureşti şi pot face livrări într-un timp foarte scurt de la demararea comenzii.