Urmează scumpiri în lanţ: Creşterea preţurilor materiilor prime majorează toate preţurile, în special al cărnii, pâinii şi uleiului
0Pandemia, seceta, pesta porcină, dar şi scumpirea energiei, a transporturilor şi a preţului petrolului vor genera scumpiri pe tot lanţul de aprovizionare, de la producător până la preţul de la raft, afectând preponderent consumatorii.
Creşterea substanţială a preţurilor materiilor prime se reflectă în preţurile produselor finite de pe rafturile magazinelor şi implicit în buzunarele românilor. Principale cauze care au dus la scumpirea cerealelor, uleiurilor şi a porumbului fiind pandemia, seceta, pesta porcină şi preţul energiei.
„Vom lua fiecare materie primă în analiza pe scurt pentru a vedea cum au generat acestea creşterea la nivel global a preţurilor”, a explicat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant al Clubului Fermierilor Români.
Pâinea şi produsele de patiserie vor fi mai scumpe
Preţul grâului a fost influenţat de lipsa volumelor din Europa şi bazinul Mării Negre, care la rândul lor au influenţat cererea Orientul Mijlociu, Nordul Africii, şi alte destinaţii mai îndepărtate. De exemplu, EU 27 +UK aveau o prognoză de recoltă de 140 milioane tone, dar au generat un maxim de 123 - 124 milioane tone, a explicat consultantul.
Potrivit acestuia, generator de creştere a fost şi Rusia, care a anunţat o taxă de export de 50 euro/tonă de grâu în încercarea de a stabiliza scumpirea preţurilor la produsele de bază de pa piaţa internă.
„Astfel, în luna ianuarie 2021 am avut un vârf de preţ pentru grâu de 240 euro/tonă, versus 200 euro în decembrie 2019. Procentual discutăm despre o creştere de 20 % ceea ce este un nivel extrem de ridicat pentru o singură lună”, a adăugat consultantul.
În prezent, SUA are mari probleme de recoltă pe câmpiile de Sud, care suferă din toamnă din cauza lipsei de precipitaţii, recent confruntându-se şi cu un val de frig deosebit de puternic care a blocat practic grâul în starea de hibernare.
În Rusia, suprafeţe întinse din zonele însămânţate în toamnă cu grâu se replantează cu grâu de primavară din cauza lipsei acute de precipitaţii agregată cu geruri intense în timpul iernii ce au omorât efectiv plantele prin formarea de cruste de gheaţă.
Starea culturilor, agregate cu faptul că şi China a consumat din rezerva proprie estimată la 160 milioane tone, adică jumătate din rezerva mondială, 40 milioane de tone în uz rezidual, adică destinate hrănirii animalelor, iar acest stoc trebuie refacut, conduc către un efect de menţinere şi creştere a preţului grâului.
„Luăm în calcul şi noul sistem de taxare rusesc, care va genera la rândul lui, o creştere a preţului, cunoscând faptul că Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume: dintr-o producţie de 80-82 milioane tone, exportul se ridică la 39 milioane de tone anual”, a declarat Cezar Gheorghe.
În concluzie, susţine acesta, „ pentru produsul grâu, totul conduce către o creştere a preţului materiei prime, agregat cu creşterea costurilor logisitice şi a energiei, ce se regăseşte în preţul produselor de pe raft, prin multitudinea de varietăţi, nu numai la produsul de bazî pâine şi făină”. „Impactul este în buzunarul consumatorului final prin această spirală inflaţionistă a preţului materiei prime, combinată cu costurile energiei, cererea la nivel global şi efectele vremii”, a mai spus consultantul.
Uleiul se scumpeşte cu peste 25%
Seminţele de floarea soarelui, cele de soia şi uleiul de palmier intră în categoria uleiurilor vegetale. Floarea soarelui se cultivă numai în Europa, Rusia, Ucraina şi parţial în Argentina. În 2020, pe fondul secetei, Rusia şi Ucraina au înregistrat pierderi de producţie de circa 20-22 %, fiecare dintre ele, adica circa 3 milioane de tone fiecare.
În România dintr-o prognoză de producţie iniţială de circa 3 milioane tone, am recoltat 2.08 milioane tone, astfel încât, în complexul uleiurilor vegetale, şocul încasat de lipsa materiei prime a fost resimţit extrem de puternic prin creşterea preţului uleiului brut. „În consecinţă de la un nivel de 1100 USD/tonă, am ajuns la vârfuri de peste 1700 USD/tonă.
Desigur orice mişcare din complexul uleiurilor vegetale generează creştere prin principiul vaselor comunicante. Astfel că, dacă preţul uleiului de palmier creşte şi uleiul de floarea soarelui resimte această majorare.
Explicaţia este una foarte simplă şi o găsim în expresia „înlocuire”, adică se pot înlocui unele pe altele în complexul uleiurilor vegetale.
Cumpărătorul resimte costul majorat, preţurile având deja o pondere de creştere de 25-28 % faţă de anul trecut”, a adăugat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe.
Creşte preţul cărnii
Seceta din 2020 coroborată cu cererea imensă a Chinei, a crescut şi preţul porumbului. Astfel că după un importuri estimate de 7 milioane de tone de porumb, China a trecut succesiv prin mai multe etape agregate care au influenţat recolta: două taifunuri consecutive ce au distrus o parte a potenţialului de recoltă chinezesc, repopularea fermelor de porci afectată de PPA- pesta porcina Africana.
Astfel, cererea de porumb a Chinei a crescut de la 7 milioane la 23 milioane, recent ataşatul Beijing-ului la USDA ( departamentul de stat pentru agricultură al SUA) a rectificat necesarul la 28 milioane de tone.
Pe această cerere coroborată cu seceta şi valul de frig abătut asupre SUA, reducerea suprafeţei de plantare în SUA şi Ucraina, preţul porumbului la nivel mondial a crescut cu circa 15 euro /tonă în doar câteva săptămâni.
„În concluzie, uzul furajer al porumbului şi grâului, dar şi creşterea preţului ţiţeiului care se răsfrânge în preţurile de transport vor scumpi considerabil preţul cărnii la raft. Preţul energiei şi al ţiţeiului, acesta din urmă estimat de specialiştii Goldman & Sachs a ajunge în viitorul apropiat la unnivel de 75 USD/baril, faţă de 66 USD/barilvor genera costuri mai mari de transport, care se vor regăsi în preţurile tuturor produselor de pe raft”, a explicat consultantul.