Ungaria se plânge că a fost abandonată de SUA și Austria în afacerea gazelor offshore din România

În problema extragerii zăcămintelor offshore din România, Ungaria a fost lăsată de izbelişte de o companie americană şi una austriacă, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.

Viktor Orban și Peter Szijjarto FOTO EPA-EFE

„Până acum, deciziile de la Bruxelles au cauzat doar daune în domeniul securităţii energetice a Europei, în schimb, măsurile guvernului maghiar funcţionează, aprovizionarea Ungariei fiind în continuare asigurată”, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, miercuri, la Praga, scrie hirado.hu.

Péter Szijjártó a subliniat că guvernul maghiar este de partea diversificării, dar prin asta nu înţelege excluderea energiei ruseşti, ci atragerea a cât mai multor surse, de exemplu, prin creşterea cantităţii de gaze din Azerbaidjan şi extinderea capacităţii conductei de la Marea Adriatică.

În loc de “propuneri politizate, pline de ideologii” ar trebui construite cât mai multe conducte şi terminale GNL, ar trebui dezvoltată infrastructura, pentru că aceasta este adevărata soluţie”, a subliniat ministrul de externe, adăugând că Ungaria “şi-a făcut toate temele”.

În ceea ce priveşte problema încrederii, Szijjártó a amintit că „în problema extragerii zăcămintelor offshore din România, până acum Ungaria a fost lăsată de izbelişte de o companie americană şi una austriacă, după ce contractul de achiziţie pentru trei miliarde de metri cubi de gaze se afla deja în vigoare, însă proiectul a fost oprit în cele din urmă”.

Péter Szijjártó a subliniat că Ungaria nu susţine, sub nicio formă, înlăturarea sau reducerea competenţelor naţionale în domeniul politicilor energetice, aşadar nu susţine achiziţionarea sau stocarea comună obligatorie; aceste lucruri pot funcţiona doar pe bază voluntară, astfel încât fiecare stat membru şi companie să poată decide dacă se alătură sau nu.

Péter Szijjártó a mai menţionat: cantitatea de gaze stocată până acum în Europa este suficientă pentru aproximativ trei luni, ceea ce înseamnă o situaţie vulnerabilă. Rata de încărcare a depozitelor va scădea semnificativ până la sfârşitul sezonului de încălzire, iar marea întrebare este cum va fi posibilă reumplerea lor până la iarna viitoare, fără gaze ruseşti, a specificat ministrul.

România a descoperit și a început să exploateze zăcămintele de gaze din Marea Neagră, pentru transportul cărora a construit partea care îi revenea din gazoductul BRUA (Bulgaria, România, Ungaria și Austria). 

România, Bulgaria, Austria şi Ungaria au semnat în septembrie 2017 memorandumul pentru finalizarea gazoductului BRUA, proiect care are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

România a finalizat partea ei din conductă şi staţiile de comprimare, aferente Fazei I, după cum au anunţat autorităţile.

BRUA, faza 2, constă într-o conductă de 50 km, de la Recaş la Horia, pentru a se interconecta cu Ungaria. Termenul de finalizare este 2022, costurile fiind estimate la 68,8 milioane de euro. 

Ungaria: Ce faceți cu gazul? Îl ardeți? Faceți un foc mare?

În vara anului 2018, șeful rețelei ungare de transport de gaz (FGSZ) Kristóf Terhes cerea autorităților române să adopte legea exploatărilor offshore și să livreze Ungariei cantitatea dorită de această țară de 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Ulterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, mergea chiar mai departe, spunând: „România ar periclita prin amânările ei securitatea energetică din regiune”. Partea română a respins indignată aceste acuzații iar unii politicieni și experți au reproșat Budapestei că nu și-ar respecta obligațiile asumate în proiectul construirii conductei BRUA.

Aflat într-o vizită la Bucureşti, Kristof Terhes, şeful transportatorului ungar de gaze FGSZ, critica România că nu are ce să facă cu gazul pe care îl vor extrage companiile petroliere din Marea Neagră. „Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a fost una dintre declaraţiile provocatoare ale oficialului.

Printr-o altă afirmaţie, el a încercat să justifice faptul că gazul românesc se va opri în Ungaria, după ce maghiarii au refuzat să construiască o conductă nouă care să ducă până în Austria proiectul gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). „Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani”, a explicat Terhes.