The Guardian: Ţăranii români stau în calea investitorilor care vor să cumpere pământ şi să facă profituri mari. România e ca Anglia de acum 500 de ani

În timp ce tabloidele britanice scriau de „invazia românească“ de la începutul anului, viitorii intruşi se pregăteau de o invazie proprie: 1 ianuarie 2014 a marcat sfârşitul lunii de miere ca nou stat membru UE, iar ţara a fost obligată să îşi deschidă piaţa terenurilor pentru investitorii străini, scrie The Guardian.

Pentru o ţară cu aproape 5 milioane de tărani-fermieri, adică un sfert din populaţie, aceasta este o îngrijorare serioasă. Situaţia economică a tăranilor s-a deteriorat pe măsură ce statul român a promovat politicile de piaţă liberă ale Uniunii Europene.

Împinşi în afara pieţei de către giganţii care investesc în agricultură, care iau majoritatea subvenţiilor europene, micii fermieri au de înfruntat o alegere dificilă: să vândă tot şi să se mute în Vest pentru a căuta de lucru, sau să ţină cu dinţii şi să navigheze printr-o viaţă de sărăcie în creştere. 

Un milion de hectare, deja deţinute de străini

Dar această realitate nu este nouă. În ultimii zece ani, aproape un milion de hectare din terenurile României au fost deja cumpărate de companii străine, folosind chichiţele legale lăsate de stat, mai scrie The Guardian.

Potrivit publicaţiei britanice, „soluţia naturală“ avansată de Achim Irimescu – fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii- este ca totul să se niveleze: bătrânii vor muri, iar tinerii oricum se vor muta.

Aceasta nu este, însă, politică socială, ci efect al pieţei. Ţăranii sunt un obstacol, deoarece nu produc plus-valoare, ei sunt proprietari ai unei resurse care valorează foarte mult pentru investitori: pământul. Antipatia faţă de ţărani ar fi motivată din simplul fapt că aceştia stau în calea producerii a mari sume de bani, mai arată publicaţia britanică.

Asemănări cu Anglie secolului al XVI-lea

Există multe ecouri cu ceea ce s-a petrecut în Marea Britanie începând cu secolul al XVI-lea. Înainte de asta, peisajul britanic arăta similar cu situaţia de acum din România. Ţăranii îşi creşteau animalele pe terenurile comune şi cultivau recoltele pe fâşiile libere, acompaniaţi de fauna sălbatică, absentă acum din mare parte a Angliei.

Legile au permis proprietarilor de teren să îşi aproprie terenurile publice pentru beneficii private. Pentru asta, au creat o clasă de oameni fără pământ, pe care îi foloseau ca muncitori, flexibilă. Fermele au devenit mai profitabile, dar mulţi au fost privaţi de modul în care îşi câştigau pâinea.

În Marea Britanie, acest fenomen a durat secole, în România acelaşi lucru se întâmplă de circa trei decenii. Terenurile comunale, deţinute de stat, pe care 90% din ţărani îşi creşteau turmele, au dispărut aproape toate, fiind închiriate ieftin de autorităţi companiilor străine.

100.000 de români se mută anual la ţară

Între timp, populaţia rurală creşte. În fiecare an, mai bine de 100.000 de oameni se mută înapoi la ţară din oraşele României, unde preţurile sunt în creştere iar locurile de muncă sunt puţine şi prost plătite. Despre ferme, Dumitru Sandu – expert în imigraţie la Universitatea Bucureşti- spune că „oamenii pot, cel puţin, să se hrănească pe ei înşişi. Dar, în principal, mulţi nu rezistă. Tinerii se mută în Vest la contracte temporare de muncă, aducând bani acasă pentru a-şi subvenţiona familiile“.

Nu este nicio coincidenţă că 1 ianuarie 2014 a fost o sabie cu două tăişuri, marcând deschiderea graniţelor Vestului pentru imigranţii români, ca şi pe cele ale României către investitori străini. Acest schimb a fost fundamental pentru accederea României la UE.

Polonia şi Ungaria se împotrivesc politicilor europene, România nu

Totuşi, nu totul trebuie blamat pe Bruxelles. Aceleaşi state care se împotrivesc imigraţiei sunt deseori cei mai mari susţinători ai pieţei libere care a creat situaţia şi aceleaşi care profită din deschiderea vecinilor estici.

Între timp, Bucureştiul ştie exact ce are de făcut. Polonia şi Ungaria au avut de înfruntat aceeaşi situaţie, dar ambele state am implementat legi care, prin extensie, cresc securitatea proprietarilor de terenuri. Motivele lor pot fi populiste sau naţionaliste, dar rezultatele sunt o împotrivire la adresa politicilor hegemonice ale UE şi o pârghie de relativă siguranţă pentru ţărani. Dar guvernul român nu are un astfel de plan; aici politicile sunt în linie cu cele ale UE, ceea ce ar putea face România foarte puternică, foarte bogată, foarte rapid.

Mai puteţi citi:

Peste 50 de investitori străini au cumpărat pământ în Mehedinţi

Italienii, belgienii, nemţii sau  francezi şi-au  dezvoltat afaceri de succes pe tărâmuri mehedinţene. Aproape 10 000 de  hectare de teren  au fost cultivate cu viţă-de-vie sau cereale de către străinii, care au pus preţ pe pământul românesc.

Cioloş, despre posibilitatea ca Ungaria să cumpere pământul din Ardeal: „Ideea este profund neeuropeană”

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, crede este puţin probabil ca Ungaria să pună în aplicare un astfel de plan. Reacţia sa apare după ce un funcţionar al Ambasadei Ungariei la Bucureşti a dezvăluit un plan concret de cumpărare a terenurilor agricole din Transilvania, după ce de la 1 ianuarie a dispărut interdicţia pentru străini de a cumpăra terenuri în România

Geoană: Statul român trebuie să combată politica Ungariei de a cumpăra teren agricol, chiar cu riscul unor reacţii din partea Bruxelles-ului

Senatorul PSD Mircea Geoană, responsabil cu politica externă a României, apreciază ca fiind îngrijorătoare zvonurile, conform cărora Ungaria are un plan strategic de a cumpăra terenuri în zona Transilvaniei.

Legea care reglementează vânzarea terenurilor agricole către străini, adoptată cu scandal de Senat

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care reglementează vânzarea terenurilor agricole către cetăţeni străini, în condiţiile în care restricţiile în acest sens urmează să fie ridicate la începutul anului viitor.