Un alt paradox al României: Calitatea infrastructurii digitale, la polul opus faţă de calitatea infrastructurii de transport

Un alt paradox al României: Calitatea infrastructurii digitale, la polul opus faţă de calitatea infrastructurii de transport

În timp ce calitatea infrastructurii de transport considerată cea mai mare limitare pentru creştere economică sustenabilă, calitatea infrastructurii digitale este cea mai apreciată condiţie de piaţă oferită de România, sunt de părere oamenii de afaceri.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a prezentat joi rezultatele unei noi ediţii a sondajului privind calitatea climatului investiţional în România. Răspunsurile la întrebările ce au vizat în mod special nivelul de apreciere a avantajelor competitive ale României, a principalelor condiţii de piaţă şi a măsurilor cu impact în economie din ultimul an întăresc semnalul de alarmă cu privire la sustenabilitatea creşterii economice în lipsa investiţiilor publice, îndeosebi în proiecte de infrastructură de transport.

Deşi majoritatea companiilor respondente confimă menţinerea şi în 2019 a tendinţei de creştere a veniturilor, a investiţiilor şi a numărului de angajaţi, acestea exprimă totodată îngrijorarea cu privire la acele aspecte care afectează climatul investiţional. Cele mai apreciate condiţii de piaţă care au contribuit la performanţa raportată de companii sunt calitatea infrastructurii digitale (52%), a capitalului uman (50%), şi nivelul de impozitare a companiilor. La polul opus, sunt considerate precare calitatea infrastructurii de transport, ce se regăseşte într-un covârşitor procent de 94% din răspunsuri, urmată de lipsa politicilor şi programelor de investiţii publice, cu 66% şi stabilitatea macroeconomică, cu 59%.

Ce măsuri sunt necesare

În acest context, principalele trei măsuri pe care respondenţii le văd necesare pentru îmbunătăţirea semnificativă a cadrului investiţional şi a competitivităţii economice a României sunt revizuirea calităţii cheltuielor publice şi canalizarea lor către investiţii (64%), creşterea absorbţiei fondurilor europene (55%) şi investiţiile în infrastructură (51%)

„Este evident din aceste răspunsuri că sursa de îngrijorare pentru mediul de afaceri se află în zona politicilor publice care s-au orientat preponderent către stimularea consumului, prin majorarea cheltuielilor curente ale statului, şi au lăsat în planul al doilea investiţiile deşi calitatea infrastructurii fizice este precară. Lipsa de investiţii publice acţionează ca o frână pentru creşterea sănătoasă a economiei şi, mai mult, creează vulnerabilităţi din cauza deficitelor şi a datoriei publice în creştere care restrâng tot mai mult posibilităţile de finanţare a investiţiilor şi generează riscuri în cazul unei recesiuni economice” a declarant Ionuţ Simion, preşedintele AmCham România.

Creşterea economică nu e cel mai mare avantaj                                            

În topul celor mai apreciate avantaje, în mod surprinzător nu se află creşterea economică, 87% dintre companiile participante la sondaj apreciind mai mult potenţialul de creştere, 78% calitatea României de membru EU şi 53% calitatea capitalului uman, ceea ce demonstrează că UE este considerată principala ancoră de stabilitate într-un climat local perceput ca advers din perspectiva politicilor publice. În acelaşi timp, observăm că deocamdată capitalul uman este un punct forte pentru România, dificil de menţinut însă în mixul de avantaje competitive în lipsa unor măsuri urgente de a adresa riscurile demografice şi de redresare a sistemului educaţional.

În ansamblu, răspunsurile celor 120 de companii membre AmCham Romania participante la sondaj, companii mari şi mici din toate domeniile de activitate, reprezentative pentru asociaţie, denotă prudenţă, cel mai clar reflectată în deciziile de extindere a investiţiilor în România pentru anul 2019. Astfel, cele mai multe companii preconizează în acest an investiţii mici, de până la 1 milion euro, deciziile de investiţii fiind puternic condiţionate de stabilitatea politică, de investiţiile în infrastructură şi de creşterea performanţei administraţiei publice.

OUG 114, hulită

Măsura apreciată ca având impactul cel mai pozitiv este menţinerea cotei unice de impozitare, în timp ce OUG 114/2018, prin modul netransparent de adoptare dar şi prin implicaţiile pentru multe sectoare economice conduce topul măsurilor economice cu impact negativ. 

Cifrele privind deciziile de extindere a investiţiilor în România sunt puternic condiţionate de stabilitatea politică, de derularea investiţiilor în infrastructură şi de creşterea performanţei administraţiei publice. Suficient de multe companii nu includ România în planurile de investiţii anul acesta, şi în cazul celor care au decis să investească, predomină o atitudine prudentă iar volumul investiţiilor este relativ mic.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: