UE intervine. Statele vor putea acorda finanţări de 500.000 euro firmelor şi vor putea da ajutor direct clienţilor băncilor

Margrethe Vestager anunţă ce măsuri pot lua statele membre pentru a sprijini companiile şi populaţia

Comisia Europeană propune ca statele membre să poată da finanţări de până la 500.000 de euro firmelor afectate de epidemia de coronavirus, care pot ajutate şi prin garanţii subvenţionate pentru împrumuturile bancare sau dobânzi subvenţionate. Totodată, statelor le va fi permis să acorde un ajutor direct clienţilor băncilor.

Aseară, Comisia Europeană a trimis statelor membre, spre consultare, un proiect de propunere de cadru temporar privind ajutoarele de stat destinate sprijinirii economiei în contextul epidemiei de coronavirus (COVID-19), menit să remedieze o perturbare gravă a economiei UE. Acest proiect este o propunere de cadru temporar privind ajutoarele de stat destinate sprijinirii economiei în contextul epidemiei de COVID-19.

Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă a Comisiei, a declarat:

„Gestionarea impactului economic al epidemiei de COVID-19 necesită acţiuni decisive. Trebuie să acţionăm rapid. Trebuie să acţionăm în mod coordonat. Normele UE privind ajutoarele de stat oferă un set de instrumente pentru ca statele membre să ia măsuri rapide şi eficiente. Avem două obiective comune:

• în primul rând, ca întreprinderile să aibă lichidităţi pentru a-şi continua activitatea sau pentru a-şi îngheţa temporar activităţile, dacă este cazul, şi ca sprijinul să ajungă la întreprinderile care au nevoie de el;
• în al doilea rând, ca sprijinul acordat întreprinderilor dintr-un stat membru să nu submineze unitatea de care are nevoie Europa, în special în timpul unei crize. Pentru că trebuie să putem conta pe faptul că piaţa unică europeană ne va ajuta economia să facă faţă epidemiei şi să revină apoi în forţă.

De aceea, Comisia le va permite statelor membre să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a aborda această situaţie fără precedent.

Vineri, Comisia a adoptat o comunicare care stabileşte numeroasele posibilităţi deja existente. De asemenea, am anunţat că lucrăm la un nou cadru temporar care să completeze posibilităţile existente. Cadrul se bazează pe articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE menit să remedieze o perturbare gravă a economiei.

Începând de vineri, măsurile pe care statele membre au trebuit să le ia pentru a încetini răspândirea CODVID-19 au făcut ca această activitate să devină şi mai urgentă şi necesară. Prin urmare, ne-am accelerat activitatea şi am trimis un proiect de propunere solicitând opinia statelor membre, pentru a ne asigura că propunerea este adecvată scopului. Se va aplica în întreaga Uniune.

Ne propunem ca noul cadru temporar să fie gata în următoarele zile. Ca termen de comparaţie, în timpul crizei financiare, au trecut trei săptămâni de la lansarea consultării interne privind cadrul şi până la adoptare. Astăzi suntem în măsură să acţionăm chiar mai rapid decât în momentul în care am răspuns la criza financiară cu zece ani în urmă, deoarece ne bazăm pe experienţa câştigată cu cadrul din 2009.

Noul cadru temporar le va permite statelor membre (i) să instituie scheme de granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 500 000 EUR în favoarea unei companii, (ii) să ofere garanţii de stat subvenţionate privind împrumuturile bancare, (iii) să permită împrumuturi publice şi private cu rate ale dobânzii subvenţionate. De asemenea (iv), noul cadru temporar va recunoaşte rolul important al sectorului bancar în contracararea efectelor economice ale epidemiei de COVID-19, şi anume acela de a direcţiona ajutorul către clienţii finali, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Cadrul temporar precizează că un astfel de ajutor este un ajutor direct acordat clienţilor băncilor şi nu înseşi băncilor. Şi oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a oricăror ajutoare reziduale necuvenite acordate băncilor în conformitate cu normele UE.

Noul cadru nu înlocuieşte, ci completează setul de instrumente cu multe alte posibilităţi aflate deja la dispoziţia statelor membre în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat — fie că este vorba despre măsuri generale de acordare de subvenţii salariale şi de suspendare a plăţii impozitelor pentru toate companiile, fie că este vorba despre acordarea de compensaţii companiilor pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei de COVID-19. Compensarea poate fi utilă în special pentru sprijinirea sectoarelor care au fost afectate în mod deosebit de grav.

Vă dau un exemplu important: dacă se doreşte reducerea la minimum a concedierilor permanente şi a pagubelor aduse sectorului european al aviaţiei, sunt necesare măsuri urgente. Comisia este pregătită să colaboreze imediat cu statele membre pentru a găsi soluţii viabile care să salveze această parte importantă a economiei noastre, făcând uz de toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat. De exemplu, se pot acorda compensaţii companiilor aeriene în temeiul articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru pagubele suferite ca urmare a epidemiei de COVID-19, chiar dacă au primit ajutor pentru salvare în ultimii zece ani. Cu alte cuvinte, principiul „prima şi ultima dată” nu se aplică.

În sfârşit, Comisia lucrează şi la elaborarea unor modele care să faciliteze activitatea de concepere a unor măsuri de atenuare a impactului epidemiei de COVID-19. Primul, cu privire la modalităţile de compensare a întreprinderilor pentru pagubele suferite, va fi disponibil online astăzi. Am creat o căsuţă poştală electronică şi o linie telefonică specială pentru statele membre, disponibile şapte zile pe săptămână. Şi, cel mai important, ne-am asigurat că putem lua deciziile foarte rapid.

Rezumând cele spuse anterior: Comisia Europeană va continua să le acorde sprijinul necesar guvernelor şi cetăţenilor.”

Ce măsuri vor putea lua statele

Noul cadru temporar propus va permite acordarea a patru tipuri de ajutoare: subvenţii directe şi avantaje fiscale selective, ii) garanţii de stat pentru împrumuturi contractate de întreprinderi de la bănci, iii) împrumuturi publice subvenţionate pentru întreprinderi şi iv) garanţii pentru bănci care direcţionează sprijinul către economia reală.

Următoarea propunere a fost transmisă statelor membre spre consultare:

• Ajutoare sub formă de subvenţii directe sau avantaje fiscale: statele membre ar fi în măsură să instituie sisteme de acordare a unei finanţări de până la 500.000 euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichidităţi, prin intermediul unui grant direct sau al unui avantaj fiscal.
• Ajutoare sub formă de garanţii subvenţionate pentru împrumuturile bancare: statele membre pot acorda garanţii de stat sau pot institui sisteme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de companii. Acestea ar avea prime subvenţionate, cu reduceri ale ratei estimate a dobânzii pe piaţă pentru primele anuale ale noilor garanţii pentru IMM-uri şi non-IMM-uri. Se prevăd anumite limite pentru valoarea maximă a împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcţionare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanţiile pot avea legătură fie cu împrumuturile pentru investiţii, fie cu împrumuturile pentru capital circulant.
• Ajutoare sub formă de dobânzi subvenţionate: statele membre pot permite acordarea de împrumuturi publice şi private unor companii, cu rate ale dobânzii subvenţionate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii cel puţin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020, plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri şi pentru non-IMM-uri. Rata de bază se fixează pentru a oferi mai multă certitudine cu privire la condiţiile de finanţare în acest context volatil. Ca şi în cazul posibilităţii de a furniza garanţii subvenţionate, există limite în ceea ce priveşte valoarea maximă a împrumutului, în funcţie de nevoile de funcţionare ale companiilor (stabilite pe baza costurilor salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile pot acoperi atât nevoile de capital de investiţii, cât şi nevoile de capital circulant.
• A patra şi ultima măsură recunoaşte rolul important al sectorului bancar şi al altor intermediari financiari în atenuarea efectelor economice ale epidemiei de COVID-19. Din cadrul temporar reiese clar că, dacă statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, este vorba despre un ajutor direct acordat clienţilor băncilor, şi nu băncilor. Cadrul oferă, de asemenea, orientări cu privire la modul în care se poate reduce la minimum orice ajutor rezidual nejustificat acordat băncilor şi în care se poate garanta faptul că ajutorul este acordat, în cea mai mare măsură posibilă, beneficiarilor finali sub forma unor volume mai mari de finanţare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerinţe mai puţin stricte în ceea ce priveşte garanţiile, a unor prime de garanţie mai mici sau a unor rate mai scăzute ale dobânzii.
• În cazul în care ajutoarele directe pentru bănci vor deveni necesare în temeiul articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a compensa pagubele rezultate direct din epidemia de COVID-19, aceste ajutoare nu vor fi considerate sprijin public extraordinar în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În mod similar, acelaşi criteriu s-ar aplica oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în temeiul cadrului temporar.
• Printre caracteristicile generale ale tuturor măsurilor menţionate mai sus se numără faptul că societăţile care au intrat în dificultate după 31 decembrie 2019 sunt eligibile pentru ajutor în temeiul acestui cadru temporar. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că nu se utilizează cadrul temporar pentru sprijinirea contribuabililor în situaţii care nu au legătură cu epidemia de COVIs-19. În plus, cadrul temporar prevede şi obligaţii generale de transparenţă.Top of Form