Teodorovici împinge spre Parlament o lege care favorizează evazioniştii

Teodorovici împinge spre Parlament o lege care favorizează evazioniştii

Eugen Orlando Teodorovici recidivează cu un nou proiect de lege pe care, în loc să-l promoveze, ca ministru al Finanţelor, în Guvern, îl preia pe „persoană fizică” şi îl depune, ca senator, în Parlament. Proiectul reduce pedepsele cu închisoarea pentru evaziune fiscală, eliminând şi prevederile actuale privind asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni fiscale.

Intenţia iniţială a ministrului pare să fi fost punerea în acord a Legii de combatere a evaziunii fiscale cu o decizie a Curţii Constituţionale. În mai 2015, CCR a declarat ca încălcând Legea Fundamentală prevederea care incrimina şi pedepsea cu închisoare de la 1 la 6 ani stopajul la sursă, adică reţinerea de la angajat a unor taxe şi impozite şi nevirarea la la buget. Curtea considerase vechea prevedere ca fiind ambiguă. 
 
Prin noul proiect, ministrul Teodorovici reintroduce art. 6 în Legea evaziunii fiscale: „Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 6 ani reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, ori, după caz, nereţinerea sau neîncasarea, în cel mult 30 zile de la termenul de scadent prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”, se arată într-un proiect de lege pentru modificarea legii evaziunii fiscale. 
 
Ministrul Teodorovici nu s-a limitat însă doar la atât, ci a modificat alte trei articole ale legii, într-un singur sens: acela de a crea un regim penal şi fiscal mai favorabil evazioniştilor. 
 
Astfel, actuala lege a evaziunii fiscale, la articolul 8, prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi pentru „stabilirea cu rea-credinţă, de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat”. 
 
Prin iniţiativa sa legislativă, ministrul Teodorovici diminuează pedeapsa în acest caz, de la 3 la 10 ani de închisoare, la o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 7 ani de închisoare. 
 
La acelaşi articol 8, ministrul propune abrogarea alineatului 2, care conţinea o agravantă: închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi în cazul în care faptele pedepsite la alineatul precedent sunt săvârşite sub formă de grup infracţional organizat. 
 
Avocatul Elenina Nicuţ a sesizat modificarea propusă de ministru şi i-a explicat consecinţele: „Dacă dispare agravanta, se reduce şi prescripţia”, a scris avocata pe Facebook, referindu-se la termenele de prescripţie în care o faptă penală poate fi anchetată. ”Genul acesta de fapte se comit, majoritar, sub forma asocierii, pentru că de unul singur e mai greu să le comiţi. Şi mă refer în special la fraudele privind rambursarea TVA, că acestea sunt cele mai frecvente”, a explicat Elenina Nicuţ.  
 
În sprijinul modificării prevederilor, Eugen Teodorovici a invocat faptul că sancţionarea persoanelor care se asociază în vederea săvârşirii de infracţiuni ar fi pedepsită pe baza Codului Penal, respectiv pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (la relaxarea definiţiei căreia se lucrează în paralel, conform unor iniţiative din Parlament).
 
În ce priveşte reducerea pedepsei, Teodorovici îşi motivează iniţiativa prin faptul că în cauzele de evaziune fiscală cu prejudicii mici nu se poate dispune renunţarea la urmărirea penală, având în vedere că actualul Cod penal interzice acest lucru pentru pedepse mai mari de 7 ani.
 
Un motiv similar este invocat şi în cazul reducerii pedepsei de la 2 la 8 ani, cât este în  prezent, la pedepse privative de libertate cuprinse între 2 şi 7 ani, pentru ascunderea unor bunuri în ascopul sustragerii de la plata taxelor ori a omisiunii evidenţierii în contabilitate a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.
 
Aceeaşi pedeapsă redusă la cel mult 7 ani este prevăzută şi pentru evidenţierea în contabilitate a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale; substituirea, degradarea sau instrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului fiscal sau ale Codului de procedură penală.
 
Pedepsele suplimentare, reduse la jumătate
 
Diminuate sunt şi pedepsele pentru situaţiile agravante, în care prejudiciul este mai mare de 100.000 euro: limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o treime (respectiv 2 ani şi 4 luni), faţă de 5 ani cât este prevăzut în actuala lege a evaziunii fiscale.
 
În cazul în care prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate (respectiv 3 ani şi jumătate), faţă de 7 ani cât este prevăzut în legea în vigoare.
 
Art. 10 al proiectului pentru modificarea legii evaziunii fiscale este aproape identic cu cel prezent, prevăzând că în cazul neplăţii taxelor şi impozitelor reţinute la sursă sau a stabilirii cu rea-credinţă a acestora, în scopul obţinerii unor rambursări fără drept de la stat, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la citirea actului de sesizare, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul, pedeapsa se reduce la jumătate. 
 
Plafon de 10.000 de euro pentru dosarul penal
 
Un alt articol nou-introdus prevede că faptele nu se pedepsesc penal dacă prejudiciul cauzat prin infracţiune este mai mic de 10.000 de euro, iar în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la citirea actului de sesizare, suspectul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul.
 
De aceste acte de clemenţă nu va beneficia însă persoana fizică sau juridică care a mai săvârşit o astfel de infracţiune în ultimii 5 ani.
 
Reducerea pedepsei cu închisoarea şi aplicarea amenzii pentru prejudicii de până la 100.000 de euro, precum şi exonerarea de răspundere penală în cazul prejudiciilor de până la 10.000 de euro care au fost achitate integral se vor aplica şi în cazul proceselor aflate în derulare, la primul termen ulterior intrării în vigoare a legii.
 
Avocat: Vor să facă presiune asupra contribuabililor
 
Contactat telefonic, avocatul Adrian Cuculis a declarat că sunt modificări bune ale Legii evaziunii fiscale, în sensul că, în prezent, legea nu-ţi permite să scapi de dosarul penal dacă plăteşti o amendă şi prejudiciul.
 
„Sunt modificări bune, în general. Legea actuală nu-ţi permite să scapi de dosarul penal, pentru că nu ai cum să plăteşti amenda şi nici prejudiciul. În ce priveşte actele de clemenţă, acestea vor spori colectarea, pentru că nimeni nu vrea să facă puşcărie, dacă există şi o alternativă. Din punctul meu de vedere, ANAF vrea să facă presiune asupra contribuabililor, ameninţându-i că, dacă nu plătesc taxele ajung la puşcărie. Nu ar trebui să intre în sfera asta. Le poţi da amenzi, le poţi suspenda activitatea”, a declarat avocatul.
 
Auditor Fiscal: Nu e corect ca unii să-şi plătească taxele, iar alţii nu
 
Pe de altă parte, proiectul este considerat unul bun şi echitabil, care va duce la mai multă disciplină financiară.
 
„Din punctul meu de vedere, este un proiect foarte bun şi nu atât de mult prin perspectiva efectuării unei pedepse privative de libertate, cât  pentru faptul că va crea mai multă disciplină. Sunt companii foarte mari care plătesc salarii foarte mari, dar de ani buni nu plătesc taxele către stat. Sub ameninţarea închisorii vor deveni mai responsabile.
 
Nu e corect ca unii să-şi plătească taxele, impozitele şi contribuţiile către stat, iar alţii nu. Vă amintiţi că, în 2015, Curtea Constituţională a decis că incriminarea stopajului la sursă este neconstituţională? În motivare scria că stopajul la sursă a impozitului şi contribuţiilor către pensii şi sănătate nu este clar reglementat. Acum este. Se face reţinere la sursă, dar trebuie să şi fie plătite statului”, a declarat pentru „Adevărul” Adrian Benţa, auditor financiar şi consultant fiscal.
 
Dacă prevederile acestui proiect par atât de bune, rămân un mister motivele pentru care Eugen Teodorovici nu l-a promovat în şedinţă de Guvern, dându-i astfel o mai mare greutate politică, ci a preferat să-l depună, ca senator, în Parlament. În pofida solicitărilor „Adevărul”, ministrul Finanţelor nu a răspuns întrebărilor privind motivul care l-a determinat să depună proiectul la Senat în nume propriu, nu al Guvernului sau al Ministerului pe care îl conduce.
 
De ce operează Orlando ca un lup singuratic?
 
Rămân învăluite în mister motivele pentru care Eugen Teodorovici nu a promovat acest proiect în şedinţă de Guvern, dându-i astfel o mai mare greutate politică, ci a preferat să-l depună, ca senator, în Parlament. În pofida solicitărilor „Adevărul”, ministrul Finanţelor nu a răspuns întrebărilor privind motivul care l-a determinat să depună proiectul la Senat în nume propriu, nu al Guvernului sau al Ministerului pe care îl conduce.
 
Nu e prima oară când Eugen Teodorovici procedează astfel. Acesta a depus, la începutul lunii septembrie în Parlament, în nume propriu şi în calitate de senator PSD, nu mai puţin de zece proiecte de lege, care privesc, printre altele, impozitarea pensiilor speciale, impozitarea bacşişului, înlocuirea programului „Prima Casă” cu programul „O familie, o casă” sau modificarea Loteriei bonurilor fiscale.
 
Toate aceste măsuri au fost pregătite anterior ca ordonanţe de urgenţă asumate de Ministerul de Finanţe şi gata să fie adoptate de Guvern. Se pare însă că Executivul a renunţat să sprijine o serie de măsuri nepopulare, lăsând povara pe umerii senatorului Teodorovici.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: