RAPORT Cum şi-a bătut joc statul de banii alocaţi construcţiei de săli de sport

RAPORT Cum şi-a bătut joc statul de banii alocaţi construcţiei de săli de sport

Majoritatea sălilor de sport au fost construite fie în curtea şcolii, dar unele sunt şi la 2 km distanţă. FOTO Mediafax / Octav Ganea

Mai mult de jumătate din sălile de sport construite prin programul finanţat de stat sunt prea puţin folosite de către elevi, fie din cauza faptului că primăriile nu le-au asigurat accesul la utilităţi, fie că sunt mult prea departe de şcoli sau au drumuri greu accesibile elevilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit unui raport de audit al Curţii de Conturi, din anul 2002 când a demarat programul până în anul 2016 au fost construite cu bani de la stat 1080 săli de sport, iar în anul 2017 au fost finalizate numai 8 săli de sport şi au fost încheiate numai 23 de contracte pentru obiective de investiţii noi.
 
În urma verificărilor, Curtea de Conturi a constatat că multe săli de sport sunt construite mult prea departe de unităţile de învăţământ sau nu sunt accesibile elevilor din cauza drumurilor dificile.
 
„Amplasamentul sălii în raport cu unitatea de învăţământ pe care o deserveşte, influenţează semnificativ modul de utilizare a sălilor de sport de către elevi. Deşi marea majoritate a sălilor de sport au fost construite fie în curtea şcolii, fie la o distanţă rezonabilă (max. 500 m), au fost identificate mai multe săli de sport care la momentul auditului nu erau utilizate pentru activităţi didactice din cauza distanţei prea mari faţă de unitatea şcolară (7% din sălile verificate sunt la peste 1 km faţă de şcoală). Deşi alegerea amplasamentului sălii de sport nu este atributul CNI SA sau al MDRAP, carenţele identificate demonstrează faptul că la nivelul unor UAT-uri a existat un nivel redus de responsabilitate, care s-a reflectat prin alegerea unor amplasamente greşite şi a determinat scăderea eficienţei şi eficacităţii programului”, se arată în documentul citat.
 
Ca urmare a verificărilor la faţa locului s-a constatat că un număr mare de săli de sport nu beneficiază de resursele necesare întreţinerii şi utilizării corespunzătoare de către elevi. 
 
În perioada 2015-2017, peste 60% din săli au avut perioade de neutilizare între 1 şi 12 luni, iar aproximativ o treime dintre săli a înregistrat perioade de neutilizare care depăşesc 90 de zile
 
Principalele cauze sunt generate de slaba finanţare a întreţinerii şi reparaţiilor necesare sălilor de sport, mai ales în cazul celor situate în mediul rural, după cum urmează: 
 
  • neasigurarea condiţiilor corespunzătoare practicării activităţilor sportive (lipsa utilităţilor, încălzirii, electricitate etc.) lipsa fondurilor pentru reparaţiile instalaţiilor aferente construcţiei, în special la hidroizolaţii, sistem de încălzire, ventilaţie, instalaţie electrică, respectiv defecţiuni majore nereparate într-un termen rezonabil;
  • în unele cazuri, nu au fost asigurate racordurile la utilităţi, chiar şi pe perioade mai îndelungate (de ex. reţeaua de gaze naturale); s-au identificat situaţii unde nu există reţele de gaz, apă, canal în localitate şi nici nu s-au adoptat alte soluţii tehnice (GPL, combustibili solizi, puţuri de apă, fose septice etc.);
  • în unele cazuri nu s-au alocat resurse invocându-se lipsa de eficienţă a cheltuielii, respectiv numărul mic al utilizatorilor şi distanţa mare faţă de unităţile de învăţământ. 
 
La momentul verificării de către structurile Curţii de Conturi, circa 91,3% din sălile de sport cuprinse în eşantion aveau toate instalaţiile funcţionale, iar aprox. 8% dintre săli prezentau instalaţii de încălzire nefuncţionale. 
 
În ceea ce priveşte gradul de utilizare a sălilor de sport, în urma verificărilor la faţa locului a rezultat că unele săli polivalente sunt utilizate foarte puţin, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra eficienţei şi eficacităţii programului (ex. Oneşti, Călăraşi).
 
De asemenea, se observă o dispersie largă a indicatorilor privind gradul de utilizare a sălilor de sport şcolare, existând diferenţe semnificative între diferite categorii de unităţi şcolare.
 
Datele statistice aferente anului 2017 indică un nivel mediu de utilizare corespunzător pentru marea majoritate a sălilor (rezultând o medie globală de 195 zile/an), iar analiza aprofundată pe intervale de utilizare a evidenţiat că cca. 5% din sălile de sport au fost folosite mai puţin de 50 zile pe an pentru pentru activităţi didactice şi sportive, iar dintre acestea jumătate nu au fost utilizate deloc. În alte aproximativ 5% dintre săli, s-au desfăşurat activităţi didactice şi sportive sub 100 zile pe an (rezultând o medie 81 zile/an).
 
Pe de altă parte, au fost identificate situaţii în care amplasamentul unor săli de sport este la o distanţă foarte mare, depăşind în unele situaţii 1-2 km (aprox. 13% din săli sunt la peste 500 m, iar 7% din sălile verificate sunt la peste 1 km faţă de şcoală). 
 
În urma verificărilor la faţa locului realizate de auditorii publici externi au fost identificate situaţii în care accesul elevilor la sala de sport se realizează pe drum greu accesibil şi în zone cu circulaţie stradală intensă (ex. drum intens circulat sau neprevăzut cu trotuare), aspect care determină un grad mai redus de utilizare a sălii; 

Jumătate din sălile de sport nu sunt folosite în scopuri sportive. 12% sunt închiriate pentru altfel de activităţi

În perioada 2002-2016 au fost construite 1080 săli de sport, iar în anul 2017 au fost finalizate numai 8 săli de sport şi au fost încheiate numai 23 de contracte pentru obiective de investiţii noi, în condiţiile în care la 31.12.2017 erau aprobate şi incluse pe lista-sinteză un număr de 1216 solicitări care aşteptau finanţare de la bugetul de stat.
 
Aproximativ 50% dintre sălile de sport construite în cadrul programului au fost utilizate pentru activităţi sportive şi de către alte categorii de persoane, pe baza unor contracte de închiriere. Aprox. 12% din săli au fost utilizate în mod intensiv şi în scopuri de închiriere (peste 200 zile/an), rezultând o medie de peste 280 zile/an, depăşindu-se nivelul de utilizare pentru activităţi didactice.
 

Investiţii de peste 5 miliarde de lei în sălile de sport

În perioada 2002-2017, valoarea totală a surselor de finanţare utilizate pentru construirea sălilor de sport a fost de aproximativ 2,8 miliarde lei, din care: peste 2,2 miliarde lei reprezintă sume alocate din bugetul de stat; 
aproximativ 390 milioane lei reprezintă cote repartizate din profitul Companiei Naţionale ”Loteria Română” SA; 
aproximativ 210 milioane lei din surse externe rambursabile (2 credite externe, contractate în perioada 2003-2004). Cel mai înalt nivel al finanţării programului a fost atins în anul 2009 (aprox. 404 milioane lei, exclusiv din bugetul de stat). 
 
Începând cu anul 2010, se constată un trend descendent al alocaţiilor bugetare, acestea scăzând faţă de anul precedent cu 49,94%, iar în anul 2013 cu 84,35% comparativ cu anul 2009. 
 
Alocaţiile bugetare au continuat să se situeze sub nivelul din perioada 2007- 2011, iar în anul 2016 (când s-a înregistrat nivelul maxim al ultimilor 5 ani, 147 milioane lei) sursele bugetare au fost cu 60,11% mai mici comparativ cu anul 2009. 
 
Alocaţiile bugetare din anul 2017 au fost de 82,5 milioane lei. La 31.12.2017, erau înscrise în Lista sinteză un număr de 1216 solicitări în aşteptare formulate de UAT-uri, depăşind cu mult numărul de solicitări finanţate şi realizate în ultimii ani. 
 
De altfel, numărul cererilor ”în aşteptare” venite din parta UAT-urilor depăşeşte inclusiv rezultatele cumulate în cei peste 18 ani de derulare ai programului. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: