Puţine firme au rezistat pandemiei: Numărul insolvenţelor a crescut cu 30% în 2021

Puţine firme au rezistat pandemiei: Numărul insolvenţelor a crescut cu 30% în 2021

Numărul companiilor care au intrat în insolvenţă în prima jumătate din acest an a crescut cu 30% (3.076 companii) faţă de minimul istoric de 2.360 de companii intrate în insolvenţă în aceeaşi perioadă a anului 2020, conform datelor de la Registrul Comerţului analizate de Keysfin.

Mai multe insolvenţe, suspendări, radieri şi dizolvări decât în primele 6 luni din 2020
 
Potrivit ultimei ediţii a raportului KeysFin Macro Update, mediul de afaceri românesc rămâne în continuare incert, ca urmare a impactului economic pe care îl poate avea un posibil val patru al pandemiei de COVID-19, precum şi a expirării măsurilor de stimulare fiscală şi a creşterii presiunilor inflaţioniste.
 
Analiştii KeysFin estimează o creştere cu aproximativ 7% a economiei, după ce anul 2020 a fost marcat de o scădere cu 4%, în contextul pandemiei de Coronavirus. 
 
“Cea mai recentă ediţie a raportului KeysFin Macro Update, ce sintetizează situaţia mediului economic şi de business local ne arată că, deşi în primă fază mediul de afaceri a reuşit să facă faţă pandemiei de COVID-19, cu excepţia sectoarelor HoReCa şi Cultură & Divertisment, resursele încep să dispară. Managerii trebuie să fie foarte atenţi la partenerii de afaceri, să aibă la îndemână soluţii de reducere şi de evitare a riscului comercial, să verifice în timp real datele financiare, procesele, insolvenţele, riscurile asociate partenerilor, clienţilor şi furnizorilor, pentru a lua cele mai corecte decizii şi a evita pe cât posibil pierderile asociate plăţilor întârziate”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.
 

Comerţul, construcţiile şi industria prelucrătoare, cele mai multe insolvenţe

 
Cele mai multe insolvenţe din 2021, la fel ca şi în anul precedent, au fost înregistrate în sectoarele Comerţ (30,9%), Construcţii (16,8%) şi Industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze şi Sănătate & Asistenţă socială, cu câte 0,3% din total. 
 
În ceea ce priveşte distribuţia geografică, în judeţele Maramureş, Giurgiu şi Călăraşi s-au înregistrat cele mai mari creşteri procentuale ale insolvenţelor, cu ponderi cuprinse între 133% şi 190%, în timp ce în judeţele Harghita (-52,9%), Constanţa (-35,7%) şi Bacău (-31,8%) s-au înregistrat cele mai mari scăderi, în primele şase luni din 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. 
 
De asemenea, numărul companiilor suspendate a crescut cu 18% faţă de primul semestru al anului 2020, ajungând la 6.043 de companii, iar radierile şi dizolvările s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 companii, după ce în anul precedent s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii).
Analiştii KeysFin punctează în raportul Macro Update şi evoluţiile pozitive din prima parte a acestui an:
 
numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice) a atins cel mai ridicat nivel din istorie, mai precis 1.482.988 companii, iar numărul de înmatriculări firme a crescut cu 63% în prima jumătate a acestui an, ajungând astfel la 79.734 companii.
 

Ce a însemnat anul trecut pentru firmele din România

 
La întocmirea studiului au fost centralizate şi analizate datele financiare pentru anul 2020,  raportate la Ministerul Finanţelor de aproximativ 750.000 de companii, iar cifrele arată că în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a plăţilor restante de 4% faţă de 2019, ajungând la 83,4 miliarde lei. De asemenea, puţin sub jumătate (49%) au fost facturi restante către furnizori. 
 
În acelaşi timp, pentru prima dată în istorie, rezultatul net a depăşit pragul de 100 de miliarde de lei, mai exact 103 miliarde de lei, cu aproximativ 11% mai mult faţă de anul 2019.
 
Nu în ultimul rând, analiştii KeysFin estimează că în anul 2021, economia României va creşte cu aproximativ 7%, după ce, în anul 2020 a înregistrat o scădere de 4%, ceea ce ar însemna o medie anuală de aproximativ 1,5% în pandemie. 
 
Cu toate acestea, în opinia analiştilor KeysFin, cele mai importante riscuri macroeconomice rămân: al patrulea val al pandemiei de COVID-19 (ca urmare a apariţiei noilor tulpini de SARS-CoV-2, în special a tulpinii Delta), coroborat cu numărul în scădere al vaccinărilor în România, impactul expirării măsurilor fiscale de stimulare a economiei, presiunile inflaţioniste (generate de creşterea preţurilor materiilor prime pe plan internaţional şi de măsurile administrative locale), precum şi adâncirea deficitului comercial, care va continua să aibă consecinţe asupra monedei naţionale. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările