Prejudicii de 75 de milioane de euro în sectorul bugetar: salarii majorate artificial şi lucrări plătite, dar neefectuate

Prejudicii de 75 de milioane de euro în sectorul bugetar: salarii majorate artificial şi lucrări plătite, dar neefectuate

FOTO Shutterstock

Verificările efectuate de Curtea de Conturi în 2017 asupra tuturor instituţiilor şi companiilor statului au scos la iveală o serie de nereguli, care au generat prejudicii totale de 349,31 milioane lei (75,12 milioane de euro), majoritatea la nivelul bugetelor locale şi a celui de stat.

Mai mult de 82% din această sumă reprezintă prejudicii create bugetelor locale şi bugetului de stat prin acordarea unor sporuri sau drepturi salariale nelegale, dar şi prin plata unor lucrări care nu au fost efectuate niciodată sau au fost efectuate, dar sunt inutile.
 
Potrivit raportului Curţii de Conturi, cele mai mari prejudicii au fost aduse bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (52,50% din total), în principal, „prin stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi personalului care ocupă funcţii de demnitate publică”.
 
Tot la primării şi prefecturi, Curtea de Conturi a descoperit cheltuieli de personal ilegale şi cheltuieli supraevaluate, fie pentru lucrări neexecutate, fie pentru bunuri, lucrări sau servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită.
 
„Prejudiciile produse prin plăţile nelegale efectuate pentru lucrări de investiţii şi reparaţii curente sunt cauzate de superficialitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, de activitatea deficitară a persoanelor angajate să asigure activitatea de dirigenţie de şantier, angajate de către ordonatorii de credite pentru avizarea realităţii executării lucrărilor conform proiectelor, dar şi de lipsa de control din partea autorităţilor contractante asupra activităţii acestora”, susţine Curtea de Conturi, precizând că autorităţile locale acceptă cu uşurinţă efectuarea unor lucrări suplimentare, fără o documentare prealabilă şi fără atragerea răspunderii proiectantului.
 
22 milioane euro, prejudicii la bugetul de stat
 
Cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat, au fost descoperite şi la bugetului de stat, care deţine 29,79% din totalul prejudiciilor estimate.
 
În principal, Curtea de Conturi a stabilit că o parte dintre aceste prejudicii, care totalizează 22,38 milioane de euro, au fost provocate de ineficienţa utilizării resurselor umane, materiale, financiare alocate unui program/proiect/activitate sau ineficienţa sistemului de control intern şi a procedurilor urmate pentru realizarea programului/proiectului/activităţii auditate.
 
Penalităţi de întârziere plătite de ANAF, abia după decizia instanţei
 
Spre exemplu, în cadrul verificărilor făcute asupra ANAF, Curtea de Conturi a descoperit că instituţia a plătit, abia în urma unei sentinţe civile, contravaloarea unui contract pentru un „Ghid de îmbunătăţire a colectării creanţelor bugetare”, în valoare de 160,3 milioane de lei, plus penalităţi de întârziere de 90,4 milioane de lei, pe care nu l-a folosit niciodată.
 
Deşi a plătit 250 milioane de lei, Curtea de Conturi a constatat că „livrabilele respective se află şi în prezent depozitate la nivelul compartimentului de specialitate care a solicitat achiziţia, nefiind distribuite şi utilizate conform scopului pentru care au fost achiziţionate”.
 
O altă mare neregulă constatată la ANAF priveşte un prejudiciu de 11,57 milioane de lei, cauzat de neinventarierea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute.
 
„Totodată, s-a constatat că nu au fost respectate principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al statului, deoarece, în timp ce Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti închiriază spaţii pentru desfăşurarea activităţii de la firme private, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a lăsat nefolosite, din anul 2015 şi până în prezent, unele imobile pe care le are în administrare (situate în Bucureşti, str. Mărăşti, respectiv str. Londra)”, arată Curtea de Conturi. 
 
Din bugetul Academiei Române lipsesc 2,4 milioane lei
 
Misiunea de audit financiar pe anul 2017 a Curţii de Conturi la Academia Română indică o lipsă în gestiune şi plăţi în valoare mai mare de 2 milioane de lei nerecuperate dintr-un program de studii şi cercetare postdoctorală.
 
Nu au fost recuperate plăţi considerate neeligibile, în sumă de 2.406.000 lei, aferente proiectului „Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorală” – POSDRU/89/1.5/S/61104, din cauza lipsei interesului Academiei pentru urmărirea şi recuperarea debitelor (sumele invalidate de AM POSDRU) de la personalul implicat în implementarea proiectului şi de la participanţi, atât de la lider, cât şi de la parteneri.
 
BNR a remediat problemele în timpul util
 
Verificările efectuate de Curtea de Conturi asupra operaţiunilor Băncii Naţionale a României au scos la iveală câteva nereguli, printre care şi modificarea în 2016, fără explicaţii, a  soldurilor unor conturi faţă de situaţiile financiare ale anului 2015. În timpul verificării, entitatea a luat măsuri în vederea remedierii deficienţei. 
   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: