Peste 70 de organizaţii sociale solicită consultări reale pentru Planul de Relansare şi includerea de măsuri pentru persoane vulnerabile

Planul va stabili măsurile pe care România le va lua pentru a depăşi criza COVID-19 cu ajutorul finanţărilor venite de la Uniunea Europeană prin Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (FRR) şi va fi prezentat astăzi, 26 noiembrie, de către Guvernul României.

Organizaţiile semnatare solicită autorităţilor ca Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă să includă cu prioritate măsuri pentru persoanele din categorii vulnerabile, să acorde o atenţie sporită riscului educaţional în special în rândul copiilor şi tinerilor din medii defavorizate şi să ia în considerare datele concrete furnizate recent de Harta IRSE şi instrumentele aferente şi Raportul de bunăstare a copilului în mediul rural. Acestea evidenţiază zonele cu risc social şi educaţional crescut şi trebuie să stea la baza politicilor sociale fundamentate pe principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie.

Textul integral al scrisorii deschise transmise joi, 26 noiembrie 2020, de peste 70 de organizaţii.

PETIŢIE - SCRISOARE DESCHISĂ

Recovery and Resilience Facility / Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă

CĂTRE: Parlamentul României, Guvernul României, Administraţia Prezidenţială

• Luând în considerare impactul major al pandemie asupra persoanelor aflate la limita subzistenţei din localităţile rurale şi urbane;
• Dat fiind că în România s-a agravat criza prin care trecea deja educaţia, în special în rândul copiilor şi tinerilor din medii defavorizate, dreptul lor la educaţie fiind suspendat începând din luna martie de lipsa utilităţilor şi a tehnologiei necesare exercitării dreptului lor fundamental la educaţie;
• Având în vedere că în ţara noastră se înregistrează printre cele mai înalte valori ale inechităţii în societate în general şi educaţie în special (cu rate alarmante ale părăsirii timpurii a şcolii şi ale polarizării, în creştere, pe baze socio-economice);
• Deoarece pandemia prin care trecem a agravat criza locuirii afectând şi mai mult persoanele cu venituri mici ce locuiesc în condiţii inadecvate, iar persoanele care se confruntă cu efectele excluziunii şi marginalizării sociale au nevoie atât de locuinţe sociale adecvate, cât şi de un pachet de măsuri sociale integrate complementare;
• Ţinând cont de faptul că actuala criză sanitară a generat dificultăţi suplimentare în accesarea serviciilor de sănătate pentru gravide, mame şi copii, în condiţiile în care mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând ţara noastră, după 13 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană;

ÎN BAZA:

-        Recomandării adresate României de Comisia Europeană, în acest an, în contextul Semestrului European  ”Să consolideze rezilienţa sistemului de sănătate şi să îmbunătăţească accesul la serviciile de sănătate”

-        Recomandărilor Comisiei Europene, Parlamentului European şi OECD privind asigurarea accesului la educaţie, echităţii şi educaţiei incluzive în ceea ce priveşte copii/tinerii din cele mai dezavantajate categorii expuse riscului de excluziune socială (de etnie romă, cu dizabilităţi, din mediul rural, din familii sărace şi cu un nivel scăzut de educaţie, ori din comunităţi marginalizate, respectiv segregate)

În contextul dezbaterilor la nivel european şi naţional privind perioada programatică 2021-2027 a alocărilor fondurilor europene, Recovery and Resilience Facility – Next Generation Pillar, Child Guarantee şi Youth Guarantee, respectiv Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă şi faptul că redresarea economică nu se poate realiza decât prin susţinerea oamenilor, inclusiv, prin asigurarea accesului la servicii sociale

organizaţiile societăţii civile semnatare solicită:

1. Să asiguraţi organizarea unui proces deschis şi participativ de consultare a societăţii civile cu privire la modul de alocare a fondurilor pentru sprijinirea grupurilor de persoane afectate direct de pandemie, în special cu ajutorul serviciilor sociale şi a serviciilor furnizate în regim integrat (social – educaţie – sănătate – ocupare – locuire – sprijin pentru viaţă decentă sau viaţă independentă) în comunităţile defavorizate. Este vital ca în toate statele europene, fondurile alocate pentru investiţii în infrastructură şi în producţia economică să meargă mână în mână cu susţinerea oamenilor.

2. ŞTIM UNDE, ŞTIM CÂŢI, ŞTIM CU EXACTITATE CE NEVOI AU şi ŞTIM CUM SĂ INTERVENIM – în procesul de elaborare a politicilor, programelor referitoare la copiii şi tineri din grupuri dezavantajate, vă rugăm să utilizaţi datele concrete furnizate de Harta IRSE şi instrumentele aferente şi Raportul de bunăstare a copilului în mediul rural. Acestea evidenţiază zonele cu risc social şi educaţional crescut şi trebuie să stea la baza politicilor sociale fundamentate pe principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie. Subliniem faptul că intervenţiile punctuale, finanţate din fondurile europene alocate ciclului programatic actual sau din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pot răspunde unor nevoi ale elevilor vulnerabili, şi pot contribui la asigurarea echităţii într-o ţară în care defavorizarea şi riscul educaţional sunt fenomene complexe care afectează în mod inegal şi profund copiii şi unităţile de învăţământ din zonele marginalizate.

3. Solicităm o atenţie sporită pentru sprijinirea şi debirocratizarea accesului la serviciile sociale pentru persoanele cele mai afectate de criza economica si sanitara. Criza sanitară a arătat, în numeroase localităţi din ţară, că autorităţile publice nu au reuşit să gestioneze situaţiile de urgenţă fără sprijinul organizaţiilor neguvernamentale şi al voluntarilor, inclusiv în sistemul sanitar. Facilitarea accesului la servicii sociale asigurate de autorităţile publice este vital pentru toate persoanele aflate în nevoie, în aceste vremuri. Acestea pot fi completate cu succes prin servicii oferite de furnizorii privaţi non-profit. Motiv pentru care solicităm includerea serviciilor sociale în cadrul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, precum şi eligibilitatea furnizorilor privaţi non-profit în acest cadru.

4. Solicităm crearea unui fond pentru locuinţe publice din resursele Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, din care să se construiască noi locuinţe sociale şi, de asemenea, să se renoveze clădiri goale aflate în proprietatea statului, care pot fi convertite în clădiri de locuinţe sociale (locuinţe publice care rămân permanent în proprietatea administraţiilor locale). Astfel, Guvernul va putea susţine autorităţile publice locale în efortul lor de a creşte fondul locativ public în funcţie de nevoile reale din teren, conform studiilor şi evaluărilor realizate în anii anteriori prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (anterior MDRAP).

În cazul persoanelor cu venituri reduse, atribuirea de locuinţe sociale trebuie să se completeze cu măsuri sociale integrate, ale căror costuri solicităm să fie incluse în acest fond de Relansare şi Rezilienţă, prin serviciile publice sau prin furnizorii privaţi non-profit de servicii sociale.

5. Solicităm respectarea dreptului la viaţă şi sănătate al copiilor, prin iniţierea şi implementarea unor măsuri urgente, cum ar fi: demararea unui plan naţional de screening al stării de sănătate a copiilor în primii 6 ani de viaţă şi apoi, în mod regulat, în cadrul şcolii, pentru detectarea, prevenirea şi tratarea timpurie a problemelor de sănătate; extinderea secţiilor de terapie intensivă neonatală în maternităţile de grad III (prin suplimentarea infrastructurii, a numărului de paturi şi a personalului, dar şi prin înnoirea şi completarea echipamentelor medicale) şi dotarea acestora cu unităţi adecvate de transport neonatal; înfiinţarea unor centre de excelenţă în patologii deficitare (cum ar fi chirurgia cardiovasculară pediatrică, neurochirurgia pediatrică sau urologia) şi în domeniul îngrijirii prenatale.

Organizaţiile semnatare ale acestei petiţii, cu experienţă, expertiză şi reprezentativitate în domeniile social, educaţie, sănătate, ocupare şi locuire îşi exprimă întreaga disponibilitatea de a contribui la procesul de planificare, realizare şi implementare a Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă. 

Solicităm ferm ca poziţia şi argumentele expuse mai sus să nu fie ignorate de factorii de decizie.

Organizaţii semnatare:

1.      Fundaţia World Vision Romania

2.      Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială HUMAN CATALYST

3.      Salvaţi Copiii Romania

4.      Societatea Academică din România

5.      Policy Center for Roma and Minorities

6.      Fundaţia Terre des Hommes Romania

7.      Asociaţia Reality Check

8.      Platforma Naţională Blocul pentru Locuire

9.      Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire

10.   Asociaţia E-Romnja

11.   Căşi Sociale Acum!

12.   Dreptul la Oraş Timişoara

13.   RomaJust Asociaţia Juriştilor Romi

14.   Asociaţia Quantic

15.   Fundaţia Desire

16.   Asociaţia ADO - Arta pentru Drepturile Omului

17.   Asociaţia O2G - Ofensiva Generozităţii

18.   Centrul de Teatru Educaţional Replika

19.   Asociaţia EasyECO

20.   Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale Pentru Servicii Sociale (FONSS)

21.   Reţeaua European Anti Poverty Network, EAPN România

22.   Fundaţia ESTUAR

23.   Fundaţia pentru Învăţământ

24.   Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

25.   Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale – CENTRAS

26.   Universitatea “Petre Andrei”

27.   SOS Satele Copiilor

28.   A.N.S.R.U. – Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane

29.   Asociaţia Meridiane Socio-Culturale

30.   Asociaţia REPERE

31.   Organizaţia MAMA MARE

32.   Asociaţia Cetatea lui Bucur 7 Centre

33.   Fundaţia PESTALOZZI

34.   Asociaţia NOVAPOLIS – Centrul de Analize şi Iniţiative pentru Dezvoltare

35.   Synergetica Foundation

36.   Fundaţia PAEM Alba

37.   Asociaţia Mici Producători

38.   Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică

39.   ANCAAR Iaşi

40.   Asociaţia Alternative Sociale

41.   Asociaţia Betania

42.   Asociaţia Blijdorp Romania, Suceava

43.   Asociaţia „Bună ziua copii din România”

44.   Asociaţia Four Change

45.   Asociaţia Necuvinte

46.   Asociaţia Pro Act Suport

47.   Asociaţia Salvaţi Copiii Iaşi

48.   Asociaţia Umanitară Il Chico

49.   Asociaţia United Cristian Aid – Bunul Samaritean

50.   ASPNS Luceafărul

51.   Centrul Daniel

52.   Centrul de Dezvoltare Socială Iaşi

53.   Centrul Diecezan Caritas iaşi

54.   Fundaţia Alături de Voi România

55.   Fundaţia Ancora Salvării

56.   Fundaţia CMSC

57.   Fundaţia Corona

58.   Fundaţia COTE

59.   Fundaţia de Dezvoltare Locală „Speranţa”

60.   Fundaţia de Sprijin Comunitar

61.   Fundaţia Enable

62.   Fundaţia „Inimă de Copil”

63.   Fundaţia Iosif

64.   Fundaţia Joyo

65.   Fundaţia Păpădia

66.   Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany

67.   Fundaţia Solidaritate şi Speranţă

68.   Fundaţia Star of Hope

69.   Fundaţia Un Coup de Main D’Emmaus

70.   Institutul Bucovina

71.   Organizaţia Umanitară Concordia

72.   SOIR

73.   S.O.S. Satele Copiilor