Noi proceduri de infringement. România nu a luat măsuri privind exploatarea forestieră ilegală, calitatea aerului şi protejarea reţelelor Natura 2000

Noi proceduri de infringement. România nu a luat măsuri privind exploatarea forestieră ilegală, calitatea aerului şi protejarea reţelelor Natura 2000

Comisia Europeană solicită României să combată exploatarea forestieră ilegală şi să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000

Comisia Europeană a lansat joi noi proceduri de infringement împotriva României, în domeniul mediului privind exploatarea forestieră ilegală, calitatea aerului şi protejarea reţelelor Natura 2000.

Pe scurt, Comisia solicită României să combată exploatarea forestieră ilegală şi să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său (aviz motivat). Comisia solicită României şi Spaniei să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja şi a-şi gestiona reţelele Natura 2000 (scrisoare de punere în întârziere). De asemenea, Comisia solicită României să pună în aplicare integral normele UE privind autorizaţiile pentru instalaţiile industriale (aviz motivat).

Natură: Comisia solicită României să combată exploatarea forestieră ilegală şi să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său

Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (Regulamentul (UE) nr. 995/2010), care interzice producerea şi introducerea pe piaţa UE a produselor obţinute din buşteni recoltaţi în mod ilegal. Autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva privind habitatele şi în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficienţe în ceea ce priveşte accesul publicului la informaţiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei privind habitatele şi a Directivei privind păsările. După ce a analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise în februarie 2020, Comisia a ajuns la concluzia că problemele de la faţa locului nu au fost soluţionate. Prin urmare, Comisia emite în prezent un aviz motivat. Dacă România nu ia măsuri în termen de o lună, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.

Natură: Comisia solicită României şi Spaniei să ia măsurile necesare pentru a-şi proteja şi a-şi gestiona reţelele Natura 2000

Comisia solicită României şi Spaniei să ia măsuri pentru a-şi proteja şi a-şi gestiona reţelele Natura 2000, respectând astfel obligaţiile care le revin în temeiul Directivei privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului). În temeiul acestei directive, statele membre au obligaţia de a propune situri UE de importanţă comunitară (SIC), care să fie apoi adăugate pe listele biogeografice ale UE. În termen de şase ani de la includerea pe listă, statele membre trebuie să stabilească obiective şi măsuri de conservare pentru a menţine sau a readuce speciile şi habitatele protejate la un stadiu corespunzător de conservare, desemnând respectivele SIC drept arii speciale de conservare (ASC). Aceste cerinţe sunt esenţiale pentru protecţia biodiversităţii în întreaga UE. România nu a desemnat până în prezent arii speciale de conservare şi nu a stabilit, în general şi în mod sistematic, obiective şi măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit. În cazul Spaniei, Comisia solicită finalizarea desemnării ca arii speciale de conservare (ASC) a tuturor siturilor de importanţă comunitară (SIC) din regiunile alpine, atlantice şi mediteraneene, precum şi adoptarea de obiective şi măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit pentru o parte a acestor arii speciale de conservare pentru care nu s-au stabilit încă astfel de obiective şi măsuri. Termenul-limită pentru finalizarea acestor etape în cazul a 1 278 de situri din regiunile alpine, atlantice şi mediteraneene din Spania a expirat de mult. Prin urmare, Comisia a emis o scrisoare de punere în întârziere în 2015. Până în prezent, Spania nu a desemnat încă drept arii speciale de conservare 345 de situri, adică peste un sfert din cele 1 278 de situri de interes comunitar. În plus, Comisia este de părere că, în 12 comunităţi autonome şi la nivel central, a existat o practică generală şi persistentă de a nu stabili obiective de conservare suficient de detaliate şi cuantificate şi nici măsurile de conservare necesare. Prin urmare, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere României, acordându-i un termen de trei luni pentru a remedia situaţia, şi o scrisoare suplimentară de punere în întârziere Spaniei, care are, la rândul său, două luni la dispoziţie pentru a remedia situaţia. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Calitatea aerului: Comisia solicită României să pună în aplicare integral normele UE privind autorizaţiile pentru instalaţiile industriale

Comisia solicită României să îmbunătăţească punerea în aplicare, pe teritoriul său, a normelor UE privind autorizaţiile pentru instalaţiile industriale. România permite instalaţiilor industriale să funcţioneze fără autorizaţiile necesare care stabilesc condiţiile de funcţionare în conformitate cu legislaţia UE. Activităţile industriale au un impact semnificativ asupra mediului în care se desfăşoară. Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale are ca scop să prevină şi să reducă emisiile industriale nocive de pe teritoriul UE, promovând în acelaşi timp utilizarea unor tehnici care reduc emisiile poluante şi care sunt eficiente din punct de vedere energetic şi din punctul de vedere al utilizării resurselor. Deşi s-au înregistrat unele progrese după trimiterea de către Comisie a unei scrisori de punere în întârziere, trei instalaţii continuă să funcţioneze fără să respecte cerinţele din directivă. În plus, două instalaţii mari de ardere care au făcut iniţial parte din planul naţional de tranziţie al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot şi praf. Prin urmare, Comisia trimite în prezent un aviz motivat. România are la dispoziţie trei luni pentru a adopta şi a comunica toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea deplină şi corectă a directivei; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: