Ministerul Transporturilor a finalizat Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2022-2030: proiecte de 617 milioane de euro pentru siguranţa pe şosele

Foto: Arhivă Adevărul

Ministerul Transporturilor a publicat, vineri, 15 aprilie, ,,Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2022-2030″ un plan de investiţii şi măsuri pentru reducerea numărului persoanelor decedate/rănite grav în accidentele rutiere  cu 50% până în 2030.

„Din datele furnizate de Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Rutiere, pentru anul 2019 s-au înregistrat 1872 decese din accidentele rutiere.”, se arată în proiectul de act normativ publicat de reprezentanţii Ministerului Trasnporturilor.

,,Prin aprobarea Declaraţiei de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE – de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 – s-a adăugat faptul că acelaşi obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ţinte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50% în perioada 2020-2030, precum şi de reducere a numărului de vătămări grave cu 50% în aceeaşi perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabileşte o nouă abordare privind siguranţa rutieră pentru deceniul 2021-2030, a ceea ce înseamnă „sistemul sigur”. 

Potrivit abordării „sistemului sigur”, ”decesele şi vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preţ inevitabil al mobilităţii. Accidente se vor produce mereu, dar decesele şi vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea „sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puţin punitiv. Aceasta acceptă că oamenii fac greşeli, şi susţine o combinaţie de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greşelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilităţii umane. 

De exemplu, o construcţie optimizată a vehiculelor, îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, viteze reduse, toate acestea au capacitatea de a reduce impactul accidentelor. Împreună, acestea ar trebui să onoreze niveluri de protecţie, care asigură că, în cazul în care un element eşuează, un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acţiune multisectorială şi multidisciplinară, şi o gestionare în funcţie de obiective, ţinte încadrate în timp şi monitorizarea performanţei.”, se arată în documentul de 36 de pagini.

,,Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 ţări analizate şi pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calităţii infrastructurii rutiere, cât şi a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localităţi care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic.”

Creşterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influenţa în mod negativ evoluţia numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranţei rutiere.

Analiza evoluţiei numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creştere continuă atât a numărului de autoturisme, cât şi a numărului de vehicule în general.

Astfel, la sfârşitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unităţi faţă de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creştere cu 69%, iar pe ansamblu, la sfârşitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare faţă de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creştere cu 70% a parcului de vehicule în ultimii 10 ani.

Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre ţările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania şi Estonia.

Finanţarea măsurilor privind siguranţa rutieră conform PNRR şi POT

Costul investiţiilor în infrastructura existentă pentru siguranţa rutieră este de 617.6 mil. de euro, din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil. de euro.

Din cele peste 600 de milioane Euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 Bucureşti-Ploieşti-Braşov : ,,Pasaje denivelate pentru creşterea sigurantei rutiere şi eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale : ,,Pasarele şi pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”

Radare şi camere video: 

Achiziţionarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile şi 500  camere video. Radarele mobile şi camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce priveşte limitatoarele de viteză, radarele mobile şi camerele video, elementele de cost sunt următoarele:

1000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secţiune limitator de viteză = 12,600 Euro

300 radare mobile x 12.850 Euro = 3,85 mil. Euro

500 de camere video x 62.500 = 31,25 mil. Euro. Aceste camera video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcţie de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de maşini, abilităţile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro).

,,Rating” de siguranţă pentru drumuri 

Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere.

Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranţei reţelei rutiere pe categorii de siguranţă rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranţei reţelei rutiere pe cel puţin trei categorii, în funcţie de nivelul de siguranţă al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârşitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;

-va întocmi planuri de acţiune privind organizarea şi efectuarea inspecţiei de siguranţă rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranţă identificat;

-va realiza un sistem naţional pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor şi de vehicule şi a oricăror altor informaţii legate de siguranţă care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potenţial

pentru siguranţa infrastructurii rutiere;

Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranţă Rutieră prezintă şi costurile sociale/financiare care rezultă din accidente:

2% din PIB, aproape un milion de Euro (958108 Euro) persoană decedată, 152 495 Euro/rănit grav.

,,În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite.”