Lâna unei rase de oi ar putea înlocui plasticul. Ce proiect asemănător avea Petre Daea

Lâna unei rase de oi ar putea înlocui plasticul. Ce proiect asemănător avea Petre Daea

Foto lanaland.eu

Lână unei rase de oi ar putea contribui cu succes la limitarea poluării planetei, dacă ar fi folosită pentru înlocuirea plasticului şi poliesterului, conform unui proiect european denumit Lanaland, idee promovată parţial şi de fostul ministyru al Agriculturii, Petre Daea, în urmă cu 2 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lanaland este un proiect hispano-francez coordonat de Neiker, centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc specializat în crearea de soluţii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic şi forestier.
 
Proiectul este finanţat din fonduri europene de dezvoltare regională (FEDR) prin intermediul Programului Interreg V-A Spania-Franţa-Andorra (POCTEFA, de cooperare transfrontalieră), la care mai participă Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali (Atlantici), Camera de Comerţ din Bayonne (oraş în sudul Franţei), Universitatea din Pau din Regiunea Adour (în sud-vestul Franţei), cooperativa Latxa Esnea, compania tehnologică Ekolber şi asociaţia de dezvoltare rurală Urkome.
 

Lâna de oaie Latxa

 
Proiectul a apărut din nevoia de a da o întrebuinţare lânii de oaie Latxa (oaie originară din Ţara Bascilor şi Navarra, în nordul Spaniei, asemănătoare cu rasa Ţurcană din România, şi care produce o lână foarte grosieră, formată din fibre groase fără ondulaţii - n.r.) care de câţiva ani nu mai era utilizată.
 
Oile, al căror lapte este folosit la producerea brânzei cu denumire de origine Idiazabal, sunt tunse în fiecare an, iar în urma acestui proces se obţin anual două mii de tone de lână.
 
Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE că acest volum de lână ocupă "un spaţiu enorm", deoarece are o densitate între 20 şi 50 de kilograme pe metru pătrat, şi din acest motiv a apărut nevoia de a găsi o soluţie la o problemă care s-a agravat când, în 2016, pe fondul sancţiunilor impuse Rusiei, folosirea tradiţională a acestei lâni - exportată şi folosită la confecţionarea covoarelor şi tapiseriilor - a dispărut.
 
Din acest motiv, s-a pus problema găsirii unor soluţii pentru "valorificarea lânii de Latxa cu scopul de a transforma această materie primă reziduală într-un nou produs cu valoare economică şi care să poată oferi venituri suplimentare, rezolvând în acelaşi timp o problemă de mediu", explică Pinto.
 

O nouă viaţă pentru lâna de oaie Latxa ca înlocuitoare a plasticului

 
În timp ce lâna merinos are o întrebuinţare textilă evidentă, deoarece este fină şi deja bine integrată pe piaţă, lâna de oaie Latxa are firul foarte gros şi nişte caracteristici care o fac "extrem de aspră, ceea ce exclude din start folosirea sa pe piaţa textilă", mai spune Pinto.
 
Unul dintre cele patru proiecte concrete pe care s-a concentrat Lanaland este crearea de material biodegradabil pornind de la lâna oii Latxa. În prezent, din această lână au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros. Primele prototipuri de benzi de semnalizare au fost deja fabricate, iar în prezent cercetătorii studiază nivelurile de degradare şi de compostabilitate ale produsului final.
 
Recuperarea acestor benzi durează de obicei destul de mult, aminteşte Pinto, iar uneori acestea pot rămâne în natură, cu toate consecinţele pe care le reprezintă folosirea benzilor tradiţionale din plastic. Însă cu acest prototip, dacă benzile sunt uitate în natură sau lăsate pur şi simplu acolo, ele "se vor degrada în câteva săptămâni fără a afecta mediul înconjurător". Acest proces este realizat de compania Ekolber, din Guipuzcoa (provincie din nordul Spaniei, în comunitatea autonomă Ţara Bascilor - n.r.), care mixează lâna cu colagenul rezidual rezultat din prelucrarea industrială a cărnii.
 

De pe păşuni la imprimante 3D

 
Totodată, la Şcoala de Inginerie din cadrul Universităţii Ţării Bascilor din San Sebastian este dezvoltat, în colaborare cu companii şi aşa-numite centre de I+D+i (investigare, dezvoltare, inovaţie - n.r.) de ambele părţi ale frontierei, un înlocuitor de fir pentru imprimantele 3D. Scopul este ca materialul rezultat să fie biodegradabil, cu toate că mixarea anumitor polimeri va face ca acest caracter degradabil să fie mai redus decât în cazul benzilor de semnalizare confecţionate din lâna oii Latxa.
 
"Pentru moment ne concentrăm pe un fir pentru imprimante 3D şi, odată obţinută şi stabilită durabilitatea şi proprietăţile sale, vom lucra mai aplicat la elaborarea produsului final", a explicat Pinto.
 

Lână contra poliester

 
O altă posibilă utilizare pentru acest excedent de lână ar fi transformarea ei în aşa-numita "ţesătură neţesută", prin producerea de umplutură pentru articole precum echipamentele de lucru pentru condiţii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerinţe speciale, datorită caracteristicilor sale hidrofobe şi ignifuge.
 
Lâna oii Latxa ar putea înlocui totodată tradiţionalele umpluturi pentru gecile de iarnă, la care se folosesc de obicei fie fulgi şi pene de la păsări, fie un material pe bază de poliester, material sintetic obţinut din petrol, o sursă neregenerabilă.
 
În plus, Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali şi Universitatea din Pau şi Regiunea Adour au început un studiu pentru a stabili care este compoziţia adecvată pentru dezvoltarea microorganismelor care ajută la degradarea lânii şi folosirea ei ulterioară ca fertilizant în agricultură. 
 

Iniţiativa lui Petre Daea

 
La începutul anului 2019, Petre Daea, pe-atunci ministrul al Agriculturii, susţinea că în acelaşi an vor apărea primele case izolate termic cu lână
 
 „Nu machete, case pur şi simplu”, a subliniat ministrul, adăugând că la Sighet, în Bacău, în Bistriţa şi în Vâlcea sunt agenţi economici care fac saltele de diferite mărimi, grosimi şi densităţi din lână pentru termoizolarea clădirilor.
 
În perioada 2017 - 2019, spunea atunci ministrul, s-au făcut cercetări în institute specializate pentru folosirea lânii ca termoizolant. În zilele următoare vor avea loc întâlniri cu constructori de case de lemn din Germania şi Belgia pentru o potenţială colaborare în domeniu.
 
În vara anului 2018, ministrul Agriculturii Petre Daea anunţa că pregăteşte o hotărâre de Guvern prin care crescătorii de oi vor primi un ajutor de minimis pentru vânzare lânii, în valoare de un leu per kilogram. Suma pe care o poate primi un oier nu poate să depăşească însă 15.000 de euro.
 
De acest ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de ovine persoane fizice cu atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, cele familiale, dar şi persoanele juridice, cu condiţia să deţină o exploataţie de ovine înregistrată în Registrul Naţional al Exploataţiilor şi să facă dovada comercializării cantităţii de lână pentru care solicită acordarea acestui sprijin.
 
De asemenea, Guvernul intenţiona să construiască şi centre de colectare a lânii şi pieilor de oi şi capre, finanţate din fondul suveran pentru investiţii.
 

Fabrici de prelucrare a lânii pentru izolare termică

 
Fabrici de prelucrare a lânii pentru izolare termică şi fonică pentru acoperişuri, pereţi interiori şi exteriori, tavane şi podele folosesc metode simple de presare mecanică a lânii, putând folosi maxim 12% fibre de poliester, pentru a forma plăci / saltele semirigide sau role.
 
Proprietăţile excelente de izolare termică a lânii se păstrează chiar şi în stare umedă. Prin absorbţia şi cedarea rapidă a umidităţii atenuează excelent variaţiile extreme de temperatură, de exemplu la acoperişul casei.
 
Datorită fixării genetice a fibrelor, lâna revine mereu la grosimea şi densitatea originală îşi păstrează forma. O proprietate căreia se acordă uneori prea puţină atenţie este aceea că lână are şi capacitatea de a reduce zgomotul, fiind un foarte bun absorbant fonic. 
 
Izolaţia din lână de oaie este fabricată din materii prime naturale, regenerabile, cu efect zero asupra stratului ozon, iar după terminarea ciclului de viaţă, se poate refolosi sau este biodegradabilă.
 
Se poate monta fără echipament de protecţie, nu produce iritaţii la piele sau la ochi. Nu conţine substanţe periculoase sau praf, deci nu reprezintă un pericol pentru lucrătorii sau locuitorii casei.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările