Guvernul creează premisele pentru a putea diferenţia salariul minim. Ce impact va avea măsura

Guvernul a elaborat o Ordonanţă de Urgenţă prin care creează premisele pentru diferenţierea salariului minim în funcţie de studii şi vechime.

Mai precis, Guvernul va da o ordonanţă prin care îşi va da dreptul să stabilească salariul minim diferenţiat. Pentru a putea face acest lucru, Guvernul trebuia să dea o ordonanţă de modificare a Codului Muncii şi de introducere a definiţiilor de salariu minim diferenţiat. Ulterior trebuie emisă o hotărâre de guvern de stabilire efectivă a acestora.

„Prin hotărâre a Guvernului poate fi stabilit salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată diferenţiat pe criteriile nivelului de studii şi al vechimii în muncă.(12) Toate drepturile şi obligaţiile stabilite potrivit legii prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată“, arată proiectul de Ordonanţă de Urgenţă de modificare a Codului Muncii, obţinut de Hotnews.

Proiectul de act normativ prevede stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. 

„Astfel, se creează premisele legale ca prin hotărâre a Guvernului să poată fi stabilit nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi. Astfel, pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel  să poată fi stabilit un nivel superior al salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, arată documentul. 

Potrivit ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, salariul minim ar urma să fie diferenţiat, de la 1 ianuarie 2019. Va exista, pe de o parte, un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/lună, iar pe de altă parte un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare şi pentru angajaţii cu 15 ani vechime.

Impactul măsurii

Documentul elaborat de Ministerul Muncii nu precizează vreun impact bugetar, ci precizează, la rubrica „Alte informaţii”, că „Nu se înregistrează impact bugetar. Cheltuielile se menţin în limitele bugetului de stat alocat”.

Însă Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză contrazice acest lucru. Într-o notă cu privire la majorarea salariului minim, CNSP arată că majorarea salariul minim şi diferenţierea lui are „un impact pozitiv asupra PIB” în anul 2018 de circa 0,15 puncte procentuale.

„Cresterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă (Anexa nr. 7) are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 puncte procentuale)”, arată documentul publicat recent de CNSP.

Ce argumente mai prezintă Comisia de Prognoză:

• Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează consumul şi cererea agregată şi implicit creşterea economică. 
• Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţi factori, inclusiv ciclici/naturali.
• Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţa de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă.
• Majorările salariului minim conduc la reducerea inegalităţilor de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce priveşte inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE.
• Creşterea salariului minim generează creşterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, reduce înclinaţia anumitor categorii de angajaţi de a părăsi sectorul formal şi creşte participarea la programe de formare profesională organizate de companii. Creşterea salariului minim a favorizat majorarea numărului de salariaţi (cu timp normal de muncă). Astfel, faţă de anul 2013 numărul salariaţilor s-a majorat cu peste 550 de mii, în ciuda dublării (nominale) a salariului minim brut. 
• Conform teoriei salariilor de eficienţă, majorarea salariului minim va genera câştiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificaţi. În perioada 2012-2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creştere a productivităţii reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creştere a productivităţii reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% - cele mai mari rate de creştere din Uniunea Europeană.
• Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului national între muncă si capital. Dacă în ţările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaţilor şi capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaţilor, 55% pentru remunerarea capitalului si restul pentru taxe indirecte minus subventii. Mai mult, intervenţia publică pentru creşterea mai accentuată a salariului minim în Romania în ultimii ani apare şi din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajaţii (remunerarea salariaţilor în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat). Programul de guvernare prevede creşterea ponderii alocate remunerării salariaţilor în PIB la 38% în 2019 şi 40% în 2021.