Generaţia anilor ’70 riscă să rămână fără pensii

Generaţia anilor ’70
riscă să rămână fără pensii

FOTO 123 RF

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat că întreg sistemul de pensii va fi reformat din 2021, inclusiv prin creşterea contribuţiilor la Pilonul II, altminteri persoanele născute începând cu anii ’70 ar putea să rămână cu pensii infime.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sistemul public de pensii trebuie reformat în totalitate pentru că acum funcţionează ca un „Caritas”, bazându-se pe contribuţiile celor aflaţi în câmpul muncii, a declarat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, susţinând că generaţia celor născuţi în anii ’70 riscă să rămână fără pensii.
 
„Sistemul de pensii de astăzi este ca un Caritas - atât timp cât ai oameni să contribuie este ok, dar având în vedere evoluţia demografică din România, cei care sunt născuţi ca mine, în anii '70, nu vom mai avea cine să ne plătească pensia.
 
Trebuie să luăm o decizie foarte rapid de reformă a sistemului de pensii. Nu se întâmplă peste noapte să faci o reformă, durează cam 10-15 ani, poate chiar 20 de ani să reaşezăm situaţia. Dacă noi tot tărăgănăm şi aşteptăm să ne vină soluţia de undeva din afară, nu o să vină şi o să ne trezim cu această problemă peste câţiva ani. Pentru toţi cei care au cotizat toţi aceşti ani, nu vor mai fi bani de pensii", a spus ministrul.
 
În prezent, sistemul public de pensii este de tip redistributiv, bazat pe solidaritate intergeneraţională şi funcţionează conform principiului contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuveninduse pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
 
1,8 milioane de români vor ieşi la pensie în primii ani de după 2030
 
Potrivit calculelor “Adevărul”, bazate pe datele Institutului Naţional de Statistică, după ce Nicolae Ceauşescu a dat faimosul Decret 770 privind interzicerea avorturilor, numărul născuţilor vii aproape s-a dublat. Astfel, în primii trei ani de aplicare a decretului, s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, trend care a scăzut foarte puţin în anii ’70, ajungând la începutul anilor ’80 la o medie de aproape 400.000 de nou-născuţi pe an.
 
Având în vedere că vârsta de pensionare care se va aplica Decreţeilor este, potrivit legislaţiei actuale, de 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi reiese că toţi aceşti aproximativ 1,8 milioane de români vor ieşi la pensie, la limită de vârstă, în primii 5 – 6 ani de după anul 2030.
 
 
În ce priveşte fondurile de pensii publice, în prezent există aproximativ 6 milioane de salariaţi, care plătesc contribuţii transferate în pensiile a 5,3 milioane de pensionari, rezultând un raport salariaţi/pensionari de 10/9.
 
După 2030, acest raport se va schimba radical, ţinând cont de faptul că avorturile nu au mai fost interzise după Revoluţie, iar de la jumătatea anului 1990 numărul nou-născuţilor a scăzut dramatic.
 
Reforma sistemului de pensii va începe în 2021
 
Ultimii 30 de ani au fost marcaţi de „cârpeli” ale sistemului public de pensii, situaţia demografică impunând luarea unor măsuri urgente, susţine ministrul Finanţelor.
 
„Este momentul să venim şi cu o viziune pe termen lung. Pe termen scurt, cârpeli, s-au tot făcut de 30 de ani de zile, dar s-a terminat cu cârpelile. Nu mai merg. Reformele reale trebuie să înceapă din 2021”, a declarat Cîţu.
 
Acesta a explicat că sunt ţări dezvoltate care s-au lovit de problema demografică şi de nesustenabilitatea sistemului public de pensii bazat pe contribuţiile angajaţilor. „Noua Zeelandă şi Anglia au schimbat deja sistemul de pensii şi dau o mai mare atenţie pilonului de pensii private, pentru că de acolo ai un randament şi de acolo poţi să-ţi asiguri o pensie mai mare. Anul acesta, am reuşit să salvăm Pilonul II de pensii prin eliminarea din Ordonanţa 114 a cerinţei privind creşterea capitalului.
 
Bineînţeles că a trebuit să revenim prin Ordonanţa de ieri, pentru că PSD a atacat la Curte un proiect de lege care elimina şi taxa bancară şi această cerinţă de capital pentru Pilonul II de pensii, ca să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă. Din 2021, revenim să creştem contribuţia la Pilonul II de pensii în doi paşi, gradual. În prima fază, cred că o să fie 5%, apoi la 6%, aşa cum cere legea. Nu este de ajuns, însă. Va trebui să reformăm întregul sistem de pensii. Fără o reformă clară nu vor mai fi bani", a susţinut Cîţu.
 
Sindicaliştii nu sunt de acord
 
Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că majorarea procentului din salariul brut care va fi virat în fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) defavorizează sistemul public de pensii.
 
„Legea 411/2006 a fixat contribuţia maximă la Pilonul II la nivelul de 6 puncte procentuale din cele 30 care reprezentau contribuţia de asigurări sociale angajator+angajat la momentul implementării sistemului (anul 2008 – n. red.).
 
Dacă ajustăm aceste date cu nivelul actual al contribuţiilor şi la transferul de taxe sociale integral în sarcina lucrătorului, atunci nivelul maxim este de 5 puncte procentuale. Intenţia guvernului PNL de a mări nivelul virat administratorilor privaţi la 6, respectiv 8, puncte procentuale nu reprezintă aşadar «reluarea creşterii procentului virat la Pilonul 2 aşa cum a fost prevăzut iniţial în legislaţie», cum susţine programul de guvernare, ci este o creştere mult mai mare.
 
Acest lucru arată clar intenţia de a submina sistemul public de pensii în favoarea alimentării business-urilor private“, a declarat Bogdan Hossu în comunicatul remis presei.
 
Cât erau contribuţiile la Pilonul II în 2008 şi cât sunt acum
 
La momentul începerii activităţii de colectare, în anul 2008, cuantumul contribuţiei a fost de 2% din salariul brut, urmând ca în termen de 10 ani de la începerea colectării, cota de contribuţie să se majoreze la 6%.
 
În anul 2016, în urma majorării aplicate de la data de 1 mai, cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat era de 5,1%.
 
În noiembrie 2017, Guvernul a aprobat reducerea contribuţiei la Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, începând cu anul 2018, măsură care este şi acum în vigoare. Motivul a fost că odată cu transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, salariul brut a devenit mult mai mare, iar Guvernul susţinea că reducerea procentuală era menită să păstreze neschimbată cotizaţia în valoarea absolută. În realitate însă, Guvernul „a ciupit” mai mult decât era nevoie din valoarea procentuală: pentru a prezerva valoarea absolută a contribuţiei, procentul ar fi trebuit să fie de 4,1%, şi nu de 3,75%%. 
 
Conform ultimelor date oficiale prezentate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la finalul lunii septembrie a anului trecut, 7,2 milioane de persoane erau înscrise în cele şapte fonduri de pensii private obligatorii, care administrau active de 59,0 miliarde de lei (12,44 miliarde de euro).
 
Turcan: Creşterea vârstei de pensionare la 70 de ani trebuie dezbătută
 
Vicepremierul Raluca Turcan a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, că Guvernul nu exclude să introducă posibilitatea creşterii opţionale a vârstei de pensionare la 70 de ani, deşi recent ministrul Muncii declarase că nu există un astfel de proiect de act normativ.
 
„În momentul de faţă nu cred că România este pregătită pentru pensionare obligatorie la 70 de ani. Însă cred că se impune o discuţie în spaţiul public, dacă persoanele doresc să opteze pentru creşterea vârstei de pensionare, atunci să o facă. Dar nu cred că vom ajunge în curând la o creştere obligatorie a vârstei de pensionare. Subiectul acesta a fost deja lansat în dezbatere publică, se lucrează la un proiect, există şi în Camera Deputaţilor un astfel de proiect care permite munca până la 70 de ani. Dacă se va ajunge la concluzia că există o susţinere pentru această idee, este posibil să luăm această măsură”, a zis Turcan.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: