Gafele ministrului Finanţelor. Anca Dragu, între bâlbele privind impozitul achitat la darea în plată şi „munca pe doi lei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a anunţat că va institui criterii sociale pentru cei care vor să îşi dea locuinţa în plată băncilor   FOTO Mediafax
Anca Dragu, ministrul Finanţelor, a anunţat că va institui criterii sociale pentru cei care vor să îşi dea locuinţa în plată băncilor   FOTO Mediafax

Impozitul pe tranzacţiile la darea în plată, publicarea datelor privind colectarea taxelor, remunerarea angajaţilor români şi legea redevenţelor au prilejuit tot atâtea gafe din partea ministrului Finanţelor, Anca Dragu, în cele şase luni de mandat.

Anca Dragu, ministrul Finanţelor, este tot mai contestată, după ce a făcut mai multe declaraţii nefericite în ultima vreme, prin care i-a nemulţumit pe românii care nu îşi mai pot plăti ratele şi vor să îşi dea casa în plată, oficialul aflându-se şi într-un război al declaraţiilor cu Gelu Diaconu, fostul şef al Fiscului. Concomitent, tot mai multe voci solicită Ministerului Finanţelor (MFP) să publice noul proiect de taxare în domeniul resurselor pentru a putea fi implementat din 2017.

Ultimele săptămâni au surprins Finanţele într-un foc încrucişat atât în privinţa legii privind darea în plată, cât şi în privinţa datelor privind colectarea taxelor şi impozitelor, existând suspiciuni că se maschează astfel rezultatele mai slabe.  

Impozitul pe darea în plată

Impozitul pe tranzacţiile imobiliare la darea în plată este principala problemă pentru care Dragu este contestată. Deşi legea a fost în dezbatere publică aproape un an, timp în care reprezentanţii Ministerului Finanţelor au fost prezenţi la dezbaterile din Parlament, problema impozitului a apărut abia după ce aceasta a intrat în vigoare în data de 13 mai.

Mai precis, notarii au întrebat Ministerul Finanţelor cum să calculeze acest impozit, dilema acestora fiind dacă se calculează la valoarea locuinţei cedate băncii sau la valoarea soldului creditului. Ministerul a anunţat public că acesta ar trebui calculat la valoarea soldului şi este datorat de debitor. Reamintim, impozitul pe transferul de proprietate a imobilelor se calculează la o valoare de 2% până la suma de 200.000 de lei şi de 4.000 de lei plus 1% pentru valorile ce depăşesc acest prag. 

Numai că, reprezentanţii consumatorilor au constatat că modul de calcul în interpretarea Finanţelor poate duce la instituirea unor valori chiar şi de 10.000 de lei. Astfel, Asociaţia Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AURSF) a solicitat oficial Ministerului eliminarea acestui impozit deoarece românii care îşi dau casa nu realizează efectiv o tranzacţie, ci îşi pierd atât imobilul, cât şi avansul şi ratele deja achitate.

Telenovela declaraţiilor

De aici începe o adevărată telenovelă a declaraţiilor. Iniţial, Anca Dragu anunţă că va analiza solicitarea, însă câteva zile mai târziu declară că nu este necesară modificarea deoarece legislaţia specifică exact cine trebuie să plătească şi cât. Adică clienţii.

Ulterior, deputatul Daniel Zamfir, a catalogat impozitul drept o „taxă pe libertate“ şi a atacat-o pe Dragu. „Ştiţi, doamnă ministru, că de cele mai multe ori valoarea debitului restant este cu mult mai mare decât valoarea iniţială a creditului sau a imobilului care urmează să fie dat în plată?! Ştiţi că valoarea asta include şi dobânzi şi de multe ori comisioane abuzive?! Mai ştiţi că în cazul procedurii de dare în plată costurile sunt mai mari decât la vânzarea unui imobil?! Cum vă puteţi gândi să percepeţi un impozit pe transfer de proprietate la valoarea soldului restant unor oameni care nu obţin niciun venit, ci pierd totul?“, spune deputatul PNL.

El i-a cerut ministrului să renunţe la „atitudinea cinică şi dispreţuitoare“ la adresa românilor. „Puteţi să-i ajutaţi pe românii aflaţi în nevoie, dar nu vreţi şi, dacă nu vreţi, eu cred că trebuie să plecaţi!“, conchide Zamfir.

Pe urmă, Dragu a revenit şi a anunţat că va lămuri situaţia impozitelor la darea în plată, dar numai pentru cei care au o singură casă şi că va realiza o serie de criterii. Ea a încercat să dea vina pe parlamentari, spunând că legea este incompletă. Dar nu legea dării în plată trebuie modificată, ci Codul Fiscal.

AURSF a contrazis-o ulterior pe Dragu, spunând că nu lucrează cu Finanţele la instituirea de criterii sociale şi a cerut din nou eliminarea impozitului pe tranzacţii pentru toţi cei care apelează la legea dării în plată. „Nu ne-am imaginat niciun moment că multiplele modificări ale Codului Fiscal ar putea fi interpretate de reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice în aşa fel încât să îi oblige pe beneficiarii legii la plata unor impozite aberante, care să îi împiedice pe mulţi să beneficieze de prevederile legii“, a spus Alin Iacob, preşedintele asociaţiei.

Scandal cu fostul şef al Fiscului

Dragu a intrat şi într-un schimb de replici cu Gelu Diaconu, fostul şef al Fiscului. Acesta a criticat conducerea Ministerului Finanţelor că nu publică datele lunare privind sumele colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru a ascunde reducerea semnificativă a acestora şi a mai acuzat că Anca Dragu „a tăiat accesul directiilor regionale la datele colectării“.

Diaconu a scris că „ parte dintre angajaţii ANAF au fost ameninţaţi cu anchete, mutări temporare şi eliberări din funcţie“ deoarece „Gelu Ştefan Diaconu are acces şi publică pe blog şi Facebook cifrele lunare ale colectării, cifre pe care ei le ascund presei şi românilor de când au fost numiţi în funcţie“. Mai mult, susţine Gelu Diaconu, Dragu şi Gabriel Biriş, secretar de stat în Finanţe, „ar fi intenţionat să solicite declaraţii scrise sub jurămant angajaţilor din aparatul central că nu ar fi furnizat ei aceste date“.

Ulterior, Dragu a anunţat că ia în calcul să îl dea în judecată pe Diaconu pentru calomnie. „În cele mai recente postări, Gelu Diaconu scrie despre ameninţări cu anchete, mutări temporare şi de eliberări din funcţii ale angajaţilor MFP, fără nicio dovadă şi total neadevărate. În plus, textele sunt pline de jigniri şi de atacuri la persoană. Este motivul pentru care ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, ia în considerare să îl dea în judecată pe fostul şef al Fiscului pentru calomnie“, arată MFP, într-un comunicat. De asemenea, în poziţia ministerului se mai arată că „toate postările de pe blogul lui Gelu Diaconu sunt scrise într-un limbaj agresiv şi au ca pretext o interpretare tendenţioasă şi răuvoitoare a cifrelor“.

Amânarea redevenţelor

Dragu a mai fost criticată şi de către decidenţi şi directori din sectorul de petrol şi gaze din cauză că nu a publicat nici până acum în dezbatere publică proiectul privind noul regim de taxare în domeniul resurselor naturale. Reamintim, Dragu anunţa în decembrie că va lansa proiectul în primul trimestru, adică până în aprilie. „Ne aflăm într-o fază avansată de elaborare a acestei legi (privind redevenţele - n.r.). Noi dorim ca în primul trimestru să o punem în consultare publică, unde să stea suficient de mult timp, nu numai o lună, astfel încât toate părţile interesate, toate autorităţile, Parlamentul, societatea civilă, patronatele, sindicatele, investitorii să aibă ocazia să îşi formeze o părere despre această lege. Am dori ca în 2017 să avem o lege funcţională şi să nu mai funcţionăm pe prelungiri“, a spus Dragu.

Numai că termenul a trecut deja de două luni şi urmează alegerile locale, vacanţa parlamentară şi apoi, în toamnă, alegerile parlamentare.

Primul care a solicitat public ministrului Finanţelor să vină cu proiectul este chiar colegul acesteia de Cabinet, Victor Grigorescu, care gestionează portofoliul Energiei. Acesta cerea încă din decembrie lansarea în dezbartere a proiectului, afirmând că „este o chestiune de predictibilitate“. Ministerul Energiei este acţionar cu 20,6% în Petrom şi cu 70% în Romgaz, principalele companii ce vor fi afectate de noul sistem.

O altă voce care cere insistent anunţarea viitoarelor modalităţi de taxare este Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea. Compania este, la rândul său, acţionar minoritar în cadrul Petrom şi Romgaz, astfel că e direct interesată de nivelul taxării, deoarece aceasta influenţează profiturile încasate de către FP.

„Românii nu mai ştiu să munceasă pe doi lei“

Dragu a mai fost criticată şi cu alte ocazii, în special de către reprezentanţi ai mediului sindical şi politicieni după ce ar fi afirmat că românii ar trebui „să lucreze pe doi lei“, dând ca exemplu „săracii“ din India sau Brazilia. Varianta exactă a declaraţiei nu există, deoarece afirmaţia a fost făcută în cadrul unei întâlniri informale.

Dragu făcea aceste comparaţii în contextul necesităţii majorării salariului minim, ministra arătând că România va deveni necompetitivă. Salariul minim nu a mai crescut de la 1 ianuarie 2016 de la 1.050 lei la 1.200, cum era deja anunţat, ci s-a majorat din mai la 1.250 lei. Viitorii paşi pentru creşterea salariului minim trebuie anunţaţi odată cu legea salarizării bugetarilor, dar aceasta este prerogativa Ministerului Muncii. Guvernul a renunţat la proiect, iar profesorii şi alte categorii profesionale cer majorări salariale. Un draft al legii arăta că salariul minim ar fi crescut cu doar 200 de lei în următorii patru ani.

"Investitorii se vor muta din Polonia în România"

În fine, o altă declaraţie nefericită a Ancăi Dragu a fost făcută în 31 ianuarie, când afirma într-un interviu pentru Bloomberg că investitorii ar putea migra din Polonia în România din cauza tensiunilor generate de politicile controversate ale guvernului conservator.

Recent, însă, grupul german Daimler a anunţat că viitoarea sa fabrică va fi construită în Polonia, după ce concernul analiza şi varianţa unei uzine în România.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite