Front comun împotriva calculării redevenţelor după bursa de la Viena

Front comun împotriva calculării redevenţelor după bursa de la Viena

Cei mai mulţi actori din piaţa gazelor naturale din România, printre care foşti miniştri ai Energiei, actuali consilieri în minister, producători, dar şi alte părţi implicate, precum traderii, se opun calculării redevenţelor la un preţ de referinţă raportat la cotaţia gazului din Austria.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aceasta este principala concluzie a unei dezbateri organizate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) care a reunit toate părţile de mai sus. Acestea susţin că preţurile la gaze în România sunt mai mici comparativ cu ale altor state, dar mai ales cu cele de la Viena, astfel că nu este oportună raportarea la o piaţă de care nu suntem nici măcar conectaţi. Spre exemplu, estimarea pentru preţul mediu ponderat trimestrial al gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri a fost de 74,86 lei/Mwh, în trimestrul doi al acestui an, în timp ce în Belgia, Olanda şi Anglia acesta s-a ridicat la peste 80 lei/Mwh.

Apelul lor comun vine după ce, la începutul lunii februarie, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis un ordin care stabileşte că preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care este calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, va fi raportat la cotaţia gazului din Austria. 

Preţurile locale vor evolua spre preţurile externe

„Există ţări care îşi construiesc burse, cu eforturi, numai pentru a avea preţuri locale de referinţă. Noi avem aceste preţuri şi ne ducem spre pieţe vecine, a căror evoluţie din punct de vedere al preţurilor sunt nu atât de semnificative pentru economia noastră. În toată lumea bursieră, dacă vrei să foloseşti o referinţă pentru realitatea economică, foloseşti exact preţurile respective şi formate din interacţiunea agenţilor din piaţă. Dacă nu se va întâmpla aşa, se va ajunge la o pervertire cu efecte neplăcute inclusiv pentru consumatori, va avea loc o evoluţie naturală a preţurilor locale spre preţurile externe care sunt folosite ca referinţă şi nu este o surpriză că în cazul de faţă preţurile noastre locale sunt mai mici şi mai convenabile”, explică Septimiu Stoica, preşedintele BRM.

La rândul lui, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, susţine că evident că preţul de referinţă în funcţie de care se calculează redevenţele la gazele naturale trebuia actualizat, însă acest lucru era necesar să se facă într-un fel în care „să facă sens din punct de vedere juridic, economic şi, mai ales, al funcţionalităţii pieţei”.

El se întreabă de ce trebuia stabilit acest preţ în funcţie de cotaţiile de la bursa CEGH Viena (Baumgarten). „În momentul în care legi plata redevenţelor de un preţ de referinţă de la Baumgarten, faci o greşeală. De ce Baumgarten, şi nu alte platforme de tranzacţionare? N-avem interconectare cu Baumgarten, nu putem să vindem la Baumgarten”, a afirmat Nicolescu.

El a precizat că va fi făcut un studiu pentru a arăta cum plătesc alte ţări redevenţele la gaz şi că există mijloace pentru a fi stabilit „un mecanism corect”. „La noi, având în vedere că nu există contract comercial încheiat care să nu fie raportat la ANRE, avem BRM-ul care deţine o cotă mare de piaţă pe partea de gaz, avem şi OPCOM-ul, avem nişte mijloace la dispoziţie ca să stabilim un mecanism corect, poate o medie pe cele trei, poate ANRE 50%, iar celelalte 25%, dar ceva care să facă sens. De aceste lucruri mă tem şi sunt absolut convins că cei care au adoptat această decizie sunt de bună credinţă, dar tot atât de convins sunt şi de faptul că nu s-au consultat cu ANRE care înţelege piaţa. Clarificarea preţului de referinţă este un lucru important”, a adăugat Nicolescu.

Potrivit lui, nu putem să fim siguri în momentul de faţă că producătorii vor plăti mai mult datorită preţului de referinţă legat de Baumgarten, dar nici nu putem să fim siguri că lucrul acesta va rămâne, datorită diverselor evoluţii. „Statul nu şi-a luat o garanţie că va încasa banii ăia. Statul în prezent încasează mai mult. Ceea ce spun eu că mecanismul nu este corect. Iar dacă statul încasează mai mult, de la cine o face? Şi eu vă identific un grup-ţintă care începe cu «c» (consumatori, n.r.), nu cu «p» (producători, n.r.), respectiv un consumator, cel mai probabil, pentru că ne vom alinia cu preţurile de la Baumgarten”, susţine el.

Victor Grigorescu, de asemenea fost ministru al Energiei, a declarat că este şi el un suporter al includerii unei platforme româneşti de tranzacţionare în formula de calcul a preţului de referinţă. „Să nu ne aşteptăm ca piaţa românească de gaze să evolueze dacă noi nu o recunoaştem, dacă ea nu reprezintă un etalon. Dacă vom evita acest lucru, ne punem noi o barieră”, a spus Grigorescu.

De ce trebuia schimbat preţul de referinţă

Noul ordin al ANRM modifică un altul din 2008, care stabilea că preţul de referinţă pentru stabilirea redevenţei este de 495 de lei/1.000 de metri cubi. Modificarea presupune că acel preţ stabilit în 2008 la calculul redevenţei va fi înlocuit cu preţul de la CEGH.

În anul 2010, Curtea de Conturi a anunţat că statul a fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei, deoarece preţul de referinţă al redevenţelor nu a fost actualizat, stagnând la valoarea din 2008. Curtea a dispus atunci să se ia măsuri pentru modificarea preţului de referinţă. Decizia Curţii a fost confirmată şi de Curtea de Apel, în 2012, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 2015, prin decizie definitivă. Mai mult, în 2015, Curtea a constatat că ANRM nu îndeplinise încă dispunerea anterioară, ceea ce a condus la majorarea prejudiciului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările