Dublarea deficitului provoacă îngrijorări: România devine o ţară cu risc mediu pentru investitori
0
Creşterea economică a României va încetini în următoarele trimestre, iar inflaţia va continua să crească, ceea ce va face ca România să devină o ţară cu risc mediu pentru investitori, se arată într-o analiză economică realizată de Euler Hermes.,
Euler Hermes, liderul global în asigurarea de credit comercial şi recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor, prezintă un studiul privind riscul de ţară al României, o ţară cu PIB de 240 miliarde de dolari, ranking 47 conform World Bank 2018 şi cu o populaţie de 19,5 milioane de locuitori.
Creşterea reală a PIB-ului României a încetinit semnificativ de la + 7% în 2017 la + 4,1% în 2018, deoarece economia de supraîncălzire se răcise. Creşterea s-a văzut din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la + 4,4% în trimestrul II.
Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 s-a datorat în principal unei recuperări puternice a creşterii investiţiilor (+ 11,4% an/an) după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte datorită stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scăzut -1,1 pp de la creşterea semestrului I 2019, în principal din cauza eliminării stocurilor din T2.
Atât cheltuielile consumatorilor, cât şi cele publice au fost puternice în primul semestru (ambele + 6% an/an). Creşterea exporturilor a încetinit la + 4,1% an/an în primul semestru (+ 4,7% în 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scăzut. Întrucât importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 pp de la creşterea PIB în primul semestru al anului 2019.
Privind în viitor, indicatorii timpurii arată o încetinire a economiei româneşti în următoarele trimestre. De exemplu, producţia în sectorul auto important a scăzut din iunie 2019. Mai mult, ne aşteptăm ca noul guvern al prim-ministrului Ludovic Orban din partea Partidului Naţional Liberal, care a preluat funcţia în noiembrie 2019, să domine cheltuielile fiscale, cel puţin într-o anumită măsură, ceea ce va reduce, de asemenea, creşterea.
În general, pe fondul scăderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue şi a creşterii mult mai reduse în Zona euro - principala destinaţie de export a României – experţii Euler Hermes prognozează o creştere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% în 2019 şi va încetini la + 2,8% în 2020.
Politicile economice slabe prezintă riscuri
Inflaţia preţurilor de consum a sărit de la o medie anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, determinată de creşterea salariilor, de stimularea fiscală pro-ciclică şi de politicile monetare prea libere. De fapt, combinaţia acestor factori şi o inflaţie intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei care a început în 2017.
Chiar dacă creşterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat. Între timp, după ce inflaţia preţurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârşitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în şapte din nouă luni a fost peste obiectivul de inflaţie de 2,5% ± 1pp. al Băncii Naţionale a României (BNR, banca centrală).
Cu toate acestea, BNR şi-a menţinut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018. Prin urmare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce, în principiu, necesită o înăsprire monetară. Asta înseamnă că politica monetară este încă prea liberă.
Finanţele publice au continuat să se deterioreze. Din cauza stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar -0,7% din PIB în 2015 la -3% în 2018.
Deficitul este foarte probabil să crească în continuare la aproximativ -4% în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018 şi, în special, a creşterilor substanţiale ale pensiilor (+ 15% în 2019, + 40% în 2020 au fost anunţate de guvernul anterior care s-a prăbuşit în octombrie 2019).
FMI a calculat că aceste creşteri ale pensiilor, cu excepţia cazului în care guvernul pune în aplicare măsuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale şi ale contului curent ale României la aproximativ -8% din PIB şi ar face ca datoria publică să crească cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) până în 2022.
Primul ministru Orban a anunţat intenţia de a restrânge unele dintre măsurile fiscale puse în aplicare de predecesorul său, pentru care România a fost criticată de UE şi de investitori.
Cu toate acestea, stăpânirea acestor politici fiscale în expansiune nu va fi uşoară decât la următoarele alegeri parlamentare, programate pentru sfârşitul anului 2020, întrucât guvernul minorităţii lui Orban va avea nevoie de sprijin din partea parlamentarilor din opoziţie pentru a promova proiectele de lege.
Şi anularea creşterilor de pensie anunţate se poate dovedi dificilă într-un an electoral. Prin urmare, situaţia actuală indică un anumit risc de modificări bugetare ad-hoc pe tot parcursul anului 2020 şi un domeniu de aplicare redus pentru planificarea bugetului pe termen lung înainte de alegeri. În consecinţă, deficitul fiscal poate ajunge şi la aproximativ -4% din PIB în 2020.
Creşterea dezechilibrelor externe ar putea face presiune asupra leului
Deficitul anual de cont curent s-a extins de la -0,7% din PIB în 2014 la -4,6% în 2018 şi mai mult de -5% în primul trimestru al anului 2019. În mod crucial, doar 45% din deficienţa din primul semestru 2019 a fost finanţată prin investiţii directe străine nete (IED), cu mult sub un nivel confortabil de 75% şi în scădere faţă de un nivel recent recent de 146% în 2016.
Ne aşteptăm ca deficitul de cont curent să rămână mare în următorii ani. În combinaţie cu creşterea prognozată a deficitului fiscal, acest lucru ar putea ridica nevoile de finanţare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa rata de scădere a raportului datorii externe-PIB de la 75% din PIB în 2012 la 49% în 2018 - prognozăm un raport de 51% în 2020.
Rata de schimb a leului (RON) a fost relativ stabilă în ultimii ani, în ciuda supraîncălzirii economiei. RON s-a depreciat între -1% şi -2% în medie p.a. fata de EURO. Aceasta este o performanţă adecvată pentru o piaţă emergentă.
Cu toate acestea, BNR a aplicat o serie de instrumente pentru a interveni pentru a preveni volatilitatea excesivă a monedei. Între timp, rezervele valutare ale BNR s-au schimbat în mare parte din 2016, în intervalul de 31-36 miliarde EUR (35,6 miliarde EUR în august 2019). Î
nsă asta înseamnă că acoperirea valutară a importurilor a scăzut de la 5,7 luni sănătoase la sfârşitul anului 2015 la patru luni la jumătatea anului 2019.
O scădere suplimentară a acestui raport ar putea ridica îngrijorarea investitorilor, în special pe fondul creşterii deficitelor gemene, a politicii fiscale în expansiune, a inflaţiei ridicate şi a slăbirii perspectivei economice globale.
Nu este scenariul nostru central, dar nu se poate exclude în totalitate că o schimbare a sentimentului de investitor, o scădere considerabilă a cererii de export, precum şi şocurile politicii interne, ar putea duce la un moment dat la ieşiri de capital şi să provoace o oprire bruscă a creşterii economice. Rămâne de văzut dacă noul guvern român ia măsuri suficient de îndrăzneţe pentru a îmbunătăţi încrederea investitorilor.
Complexitate de colectare datorii
Deşi reglementările României cu privire la plăţile întârziate sunt mai exigente decât normele UE în materie, comportamentul de plată al companiilor autohtone rămâne problematic. Procedurile legale sunt lungi şi costisitoare, prin urmare, ar trebui să se ia în considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât şi deciziile pronunţate în ţările UE sunt destul de executorii. Înainte de începerea acţiunilor legale de orice fel, este esenţial să se efectueze acţiuni prealabile. Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul, şansele sunt ca rău-platnicii să devină insolvenţi. În astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibilă.
Ţara noastră are câteva puncte forte, cum ar fi:
• Calitatea de membru al UE şi relaţii internaţionale destul de bune
• Datoria publică scăzută
• Sector industrial competitiv
• Mediu de afaceri adecvat
Dar are şi puncte slabe, spre exemplu:
• Instabilitatea guvernului
• Arierate ale întreprinderilor de stat
• Stimulent fiscal excesiv, pro-ciclic începând din anul 2015
• Vulnerabilităţile sectorului bancar
• Datorii din sectorul privat ridicat (în special în valută)
• Creşterea rapidă a deficitului de cont curent, în timp ce intrările nete de investiţii străine directe sunt în scădere
• Sarcina datoriei externe ridicate
Se încarcă comentariile...
