„De la fermă la furculiţă”: Fermierii din Transilvania, finanţaţi cu 65 de milioane de euro pentru a aproviziona hotelurile şi pensiunile din zonă

Foto Shutterstock

Pe măsură ce turismul mondial evoluează, se vehiculează tot mai des că sustenabilitatea ar putea fi unul dintre elementele cheie care să stea la baza redresării economice post-pandemie în industria turismului.

Un raport Euromonitor arată că România se află pe locul 28 în lume în ceea ce priveşte sustenabilitatea turismului, însă la anumite aspecte, precum sprijinirea comunităţilor locale, suntem încă departe de a ne fi atins potenţialul maxim. Strategii precum „de la fermă la furculiţă” sunt momentan prea rar implementate la nivel naţional.

România pe locul 28 în lume dintr-un total de 99 de ţări analizate, în ceea ce priveşte sustenabilitatea turismului

Deşi pentru mulţi ar putea părea surprinzător, potrivit unui raport Euromonitor publicat anul acesta, România se clasează pe locul 28 în lume în ceea ce priveşte sustenabilitatea în domeniul turismului. Experţii Euromonitor au analizat 99 de ţări din prisma sustenabilităţii ecologice, sociale şi economice, a riscului de ţară, precum şi a cererii actuale de servicii de turism, transport şi cazare sustenabile. După calculele finale, România s-a clasat în faţa unor ţări cu greutate, precum Australia, Grecia, Italia, Japonia sau chiar Marea Britanie, ori SUA, ţară care a şi dat naştere conceptului „Farm-to-Table”. 

Conceptul culinar ecologic „de la fermă la furculiţă” îşi face loc şi în România 

Adesea numit „de la fermă la furculiţă”, „de la fermă la consumator” sau „de la fermă la masă”, acest demers câştigă tot mai multă popularitate în ţările din Vest, în vreme ce în România se dezvoltă încă timid. Tendinţa de a consuma produse locale s-a născut atât din dorinţa de a susţine micii antreprenori, fermierii locali şi implicit a încuraja dezvoltarea agriculturii, dar şi pentru a avea cât mai multe produse "de origine controlată". 

În afara României, tot mai multe hoteluri şi pensiuni, inclusiv unele de lux aflate pe insule private, şi-au făcut propriile grădini de legume sau chiar mici ferme, pentru a se asigura că oaspeţii lor consumă produse locale, verificate şi de cea mai bună calitate. Pentru unii a devenit chiar un mod de viaţă, iar la nivel de UE se acordă o importanţă tot mai mare acestei iniţiative, în urmă cu mai bine de un an fiind inclusă în Pactul Ecologic European prin Strategia „Farm2Fork” dezvoltată de Comisia Europeană. Susţinătorii acestui demers consideră că mâncarea astfel preparată este sigură, hrănitoare şi de înaltă calitate, standardul global pentru durabilitate.

Iniţiativa este susţinută în România de către Fundaţia PRO Economica. Finanţări de milioane de euro în mici ferme de producţie agricolă din Transilvania

Printre cei care se implică în propulsarea conceptului Farm-to-Table în Romania se află fundaţia PRO Economica, organizaţie ce urmăreşte crearea unui lanţ auto-sustenabil în agricultura şi stimularea a trei domenii interdependente: turism, agricultură şi comerţ, investind zeci de milioane de euro, fonduri nerambursabile, în mai multe proiecte turistice din Transilvania.

Prin proiectele de dezvoltare a regiunii în trei paşi se numără şi finanţări acordate crescătorilor de animale şi producătorilor de legume, fructe, lactate şi miere. Peste 5000 astfel de micro-proiecte au fost susţinute de Pro Economica, acordându-se peste 65 milioane de euro micilor agricultori prin proiecte în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Alte poveşti de succes finanţate de Fundaţia Pro Economica sunt Programul Câmpia Mureşului şi Programul Câmpia Bistriţa-Cluj, în cadrul cărora s-au finanţat sute de proiecte în valoare totala de circa 7.5 milioane de euro. Cu banii primiţi, fermierii şi-au achiziţionat utilaje precum tractoare, remorci, cositoare sau şi-au amenajat sere în care să cultive mai eficient legumele.

Demersul final prevăzut în proiectele fundaţiei constă în finanţarea unor investiţii mari din zona turismului, care să încheie cât mai armonios acest circuit de producţie, procesare şi desfacere, prin integrarea serviciilor şi produselor locale în oferta turistică. Finanţări de circa 54 de milioane de euro au fost până acum acordate pentru dezvoltarea şi înfiinţarea unităţilor de cazare.

“În contextul în care se pune tot mai mult accent pe sustenabilitate, durabilitate şi calitate, trebuie să ne amintim cu toţii de micii fermieri, ce sunt de fapt parte foarte importantă din soluţie, nu din problemă. Aceştia trebuie sprijiniţi şi încurajaţi să îşi continue activitatea, fiind necesar totodată să le fie arătate posibilităţile de dezvoltare şi dovezi palpabile că lucrurile se mişcă în direcţia bună. Ca atare, planurile noastre prevăd investiţii în zona turismului, hoteluri, pensiuni şi unităţi gastronomice care să integreze în oferta lor produse naturale, de origine locală. Primele proiecte prind deja contur şi se aşteaptă să fie finalizate în termen de maxim 2 ani.” a declarat Monika Kozma, Director Executiv Fundaţia Pro Economica.

Un exemplu de succes al acestor proiecte este ferma familiei Sandor din comuna Mereşti, judeţul Harghita, care include o unitate de procesare a laptelui din care rezultă brânzeturi şi delicatese precum brânza cu leurdă şi paprika, rulada de brânză cu chimen, brânza de capră cu cultură de mucegai, servită alături de dulceaţă de zmeură. Brânzeturile familiei Sandor sunt degustate de oaspeţii micii pensiuni pe care au construit-o în comuna Mereşti, dar şi la hoteluri mari din zonă precum Castelul Daniel sau la târguri din Bucureşti.