Datele Ministerului Agriculturii contrazic propaganda despre străinii care lucrează terenuri agricole în România

Datele Ministerului Agriculturii contrazic propaganda despre străinii care lucrează terenuri agricole în România

Străinii, atât persoane fizice, cât şi juridice, lucrează în România mult mai puţin teren agricol decât au susţinut lideri ai fermierilor şi unii politicieni, teza cumpărării masive a pământului românesc de către străini fiind foarte des folosită de propaganda anti-UE, indiferent de sursa de inspiraţie a acestor mesaje.

 
Procentul vehiculat de propagandă variază între 40% şi 60%, se arată în datele oficiale publicate de lantulalimentar.ro. Prin aderarea în 2007 la Uniunea Europeană, România şi-a asumat şi obligaţia de a permite cetăţenilor europeni, persoane fizice, să achiziţioneze terenuri pe teritoriul naţional. Abia câţiva ani mai târziu, în 2014, autorităţile româneşti au legiferat această cerinţă europeană, deşi firme din alte state europene exploatau deja terenuri agricole în ţara noastră, încă dinainte de aderare. Internalizarea legislaţiei europene a permis, practic, şi persoanelor fizice din alte ţări europene să devină proprietari, cu acte în regulă, în România, una dintre noile ţări comunitare. Imediat după legiferarea acestui drept conferit de tratatele unioniste, în presa din România, cu precădere în presa agricolă, dar şi mainstream, au apărut articole, luări de poziţie şi mesaje alarmiste, care susţineau că pământul românesc va fi acaparat de străini.
 
Unul dintre cei mai vehemenţi adversari ai dreptului cetăţenilor din alte state europene de a cumpăra teren agricol în ţara noastră a fost Laurenţiu Baciu, din poziţia de lider al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România ( LAPAR ), care reuneşte pe cei mai mari fermieri, Baciu având la rândul său o fermă agricolă în judeţul Bacău.
 
Acesta a afirmat că ”străinii au cumpărat pe nimic cele mai mari şi mai bune terenuri”. Baciu a pledat pentru limitarea prin lege a accesului străinilor pe piaţa funciară din România. Cu siguranţă l-am fi auzit şi acum proferând aceleaşi acuzaţii, dacă între timp nu ar fi fost reţinut pentru o noapte şi pus apoi sub sub control judiciar, fiind acuzat de delapidare de fonduri din bugetul asociaţiei, mai exact, ar fi cheltuit banii pe cadouri şi pe vacanţe petrecute cu prietena sa pe plajele însorite ale Spaniei. Baciu a fost suspendat pentru 60 de zile din funcţia de preşedinte al LAPAR şi a dispărut din spaţiul public.
 
Utilizând în campania pentru alegerile europarlamentare din această primăvară un discurs vădit anti-european, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că trebuie limitat accesul străinilor la cumpărarea terenurilor agricole din România.
 
În 13 mai 2019, cotidianul.ro a publicat un articol cu titlul ”Terenurile româneşti, magnet pentru străini” în care l-a citat pe Dragnea: „Au spus agricultura României este praf, e înapoiată, nu avem şanse, hai să vindem şi terenuri. Avem legea vânzării terenurilor în Camera Deputaţilor, o vom adopta.
 
Asta înseamnă că vreau să limităm accesul străinilor la a cumpăra pâmânt din România. Foarte bine, să cumpere, dar să se stabilească aici”. Cotidianul.ro a vehiculat procentul de 40%, cât ar deţine străinii din terenurile agricole româneşti: ”Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state.”
 
Revedeţi informaţiile furnizate de MADR agenţiei Agerpres. 422.000 de ha din 9.500.000 nu reprezintă nici pe departe 40%! Oricum, partidul lui Liviu Dragnea a pierdut alegerile europarlamentare, iar apoi Liviu Dragnea a pierdut şefia partidului, fiind condamnat la închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în prezent fiind în detenţie la Rahova.
 
Ostilitatea unor mari fermieri şi a unor politicieni români faţă de intararea pe piaţa funciară a unor jucători străini, în baza tratatelor europene, semnate de România, convine, desigur, Moscovei, ca orice fisură care apare între statele membre şi proiectul european, dar nu putem pune neapărat pe seama propagandei ruseşti această atitudine.
 
E mai degrabă o reacţie a marilor fermieri români care se văd concuraţi în ţară de jucători din alte state europene, atraşi de preţurile mai mici ale terenurilor, de fertilitatea pământului şi, de ce nu, de mediul economic şi administrativ să-i spun mai permisiv, ca să nu-i spun corupt. Aceşti investitori oferă preţuri mai mari pentru achiziţionarea terenurilor, decât fermierii români, care se simt frustraţi că nu pot cumpăra ei bucata de teren vândută de obicei de un mic proprietar care trăieşte la oraş.
 
E o concurenţă acerbă pe piaţa funciară, dar fermierii români nu doresc să concureze. Agricultura a devenit profitabilă, tocmai în urma aderării la UE, prin fluxul de tehnologie şi de bani dinspre Vest, iar fermierii români au profitat din plin de această deschidere, refuzând însă să accepte anumite reguli europene, cum ar fi de pildă prezenţa competitorilor străini.
 
Un fel de ”să stea la ei acasă”, deşi după 2007 vorbim de o casă comună numită Uniunea Europeană. Comună când e vorba de încasat subvenţii şi accesat bani europeni, separată când anumite reguli trebuie respectate.
 
Procentul de 40% ( 10% cetăţeni din afara spaţiului UE, 30% din spaţiul UE ) este preluat dintr-un studiu realizat de Transnational Institute, pentru Parlamentul European, dar autorii studiului precizează că ”în România, nu există informaţii statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care deţin terenuri agricole”.
 
Iată aici fragmentul din studiul TI:
 
În România, nu există informaţii statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care deţin terenuri agricole, dar, conform datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafeţele agrare au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30 sunt controlate de investitori din UE. De exemplu, în judeţul Timiş, se estimează că aproximativ 150 000 ha de teren agricol, aproape o treime din suprafaţa agricolă a judeţului, este cultivată de întreprinderi aflate în proprietatea unor cetăţeni italieni.
 
Cea mai mare parte a terenului cultivat se află, de asemenea, în proprietatea acestor întreprinderi străine. În România, numărul tranzacţiilor cu terenuri şi suprafaţa vândută au crescut de peste trei ori între 2005 şi 2009.”
 
 
În Camera Deputaţilor, există o iniţiativă legislativă pentru modificarea legii 17/2014, care a liberalizat accesul străinilor, persoane fizice, pe piaţa funciară din România. Iniţiativa se numeşte tehnic PL-x 336/2018 şi poate fi consultată AICI, în forma adoptată de Senat în 22 mai 2018.
 
Iniţiatorii legii sunt doi deputaţi PSD, Alexandru Stănescu şi Ioan Dîrzu, şi un senator PSD, Doina Silistru. Iniţiativa a fost semnată de numeroşi alţi parlamentari PSD. În 29 mai 2018, proiectul de modificare a legii 17/2014 a ajuns în Biroul Permanent al CD, care nu a aprobat procedura de urgenţă solicitată de iniţiatori. În 19 septembrie 2018, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a aprobat proiectul de lege, dar sub rezerva însuşirii propunerilor şi observaţiilor formulate de juriştii guvernamentali.
 
Aceştia au semnalat că modificările iniţiate de parlamentarii PSD restrâng dreptul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, încălcând astfel Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană.
 
Totodată, ar fi restrâns şi exerciţiul anumitor drepturi şi libertăţi. PL-x 336/2018 se află în prezent tot la Camera Deputaţilor, la această iniţiativă făcând referire Liviu Dragnea, în campania pentru europarlamentare, când a spus că urmează să fie adoptată. Documentul se află la comisii pentru avizare. Unul dintre iniţiatori, Alexandru Stănescu, este preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor şi controlează în sudul judeţului Olt afaceri cu caracter agricol.
 
Potrivit legii 17/2014, direcţiile agricole sunt obligate să publice pe site ofertele de vânzare a terenurilor şi tranzacţiile încheiate. Cine are răbdare să parcurgă aceste date din fiecare judeţ poate observa că tranzacţiile sunt încheiate de regulă între vânzători şi fermieri români. Statistica MADR din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 – 172.353,79 hectare, iar în 2016 – 144.350 hectare. În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304. De precizat că aceste date reflectă numărul total al tranzacţiilor, deci şi al celor efectuate de fermieri români. Articolul publicat de Agerpres nu face această precizare, fapt care poate induce ideea eronată că numai cetăţenii străini ar fi cumpărat aceste suprafeţe.
 
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în România sunt înregistrate 793 de persoane fizice şi juridice străine care exploatează terenuri agricole, în suprafaţă totală de 422.000 de ha. Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: