Cum vrea guvernul PNL să redreseze economia

Cum vrea guvernul PNL să redreseze economia

Programul de guvernare al PNL cuprinde o serie de măsuri menite să regleze situaţia din economie, inclusiv prin eliminarea unor acte legislative aprobate în ultimul an.

„Sunt necesare schimbări radicale ale politicii fiscal-bugetare în următorii ani, dar într-un mod gradual şi predictibil, care să permită atât creşterea veniturilor bugetare care să susţină majorarea veniturilor populaţiei, fără erodarea puterii de cumpărare prin inflaţie, cât şi stimularea investiţiilor private din economie şi demararea investiţiilor în infrastructura publică, inclusiv prin absorbţia eficientă a fondurilor UE”, se arată în programul de Guvernare al PNL.
 
În primul rând, guvernul liberal şi-a propus să finalizeze execuţia bugetară pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să  limiteze depăşirea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB şi care să asigure resursele bugetare necesare funcţionării tuturor instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale.
 
Pe de altă parte, liberalii vor să revizuiască legislaţia din domeniul fiscal şi economic pentru a corecta măsurile adoptate în ultimii ani, care au un impact negativ pentru economiei. 
 
Programul PNL se referă în mod special la efectele pe care controversata Ordonanţă 114 le-a avut şi după ce a fost modificată, asupra sectoarelor din energie, telecomunicaţii, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii.
 
Alte acţiuni avute în calcul de liberali privesc eliminarea supra-accizei la carburanţi, taxarea part-time, split TVA.
 
În ceea ce priveşte companiile de stat, guvernul PNL îşi propune să listeze pachete de acţiuni la Hidroelectrica şi Aeroporturi Bucureşti, să concentreze investiţiile pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău) şi să sprijine dezvoltarea tehnologiei 5G în sectorul de telecomunicaţii.
 
Programul de guvernare nu omite capitolul absorbţiei fondurilor europene, promiţând că va urgenta procedurile pentru realizarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie şi va pregăti Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.
 
Redăm câteva dintre cele mai importante măsuri, cuprinse în cele 65 de pagini ale programului de guvernare al PNL:
 
- elaborarea unei strategii coerente de administrare responsabilă a resurselor naturale. Trebuie declarat război defrişărilor ilegale, iar protecţia pădurilor trebuie să devină o prioritate. 
 
Deciziile economice luate de cele trei guverne PSD au demonstrat ce consecinţe nefaste poate avea o gândire economică axată pe beneficii pe termen scurt. Măsurile luate de PSD au provocat creşterea inflaţiei, a ratei dobânzilor, a cursului valutar, a deficitului bugetar, a celui comercial şi a celui de cont curent. 
 
Creşterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creşterea consumului, în timp ce contribuţia investiţiilor a fost aproape inexistentă. Au fost neglijate complet investiţiile în infrastructura de transport, şcoli şi spitale, slăbind competitivitatea şi încrederea în economia românească. Trebuie stimulată competitivitatea în economia românească prin interconectarea învăţământului superior, a cercetării-dezvoltării cu sectorul industrial şi IT&C. 
 
- măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget şi o administrare fiscală eficientă prin informatizare şi digitalizare, proces în care depolitizarea şi modernizarea ANAF vor juca un rol esenţial. 
 
- Marea Neagră constituie o zonă de real interes prin prisma rezervelor de hidrocarburi identificate în zona maritimă off-shore. Este necesară exploatarea perimetrelor în condiţii în care să câştige atât România, cât şi operatorii privaţi. Dacă vrem să adăugăm aceste rezerve la producţia internă actuală, trebuie să renunţăm atât la lozincile populiste, cât şi la negocierea lipsită de transparenţă. 
 
- În agricultură, este esenţial să ieşim din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit şi subvenţii, şi importăm produse cu valoare adăugată ridicată.
 
- Trebuie susţinuţi atât producătorii mici şi mijlocii (pentru a asigura nevoile pieţelor locale), cât şi marii fermieri (pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale). Dorim să consumăm produse româneşti, dar acest deziderat trebuie atins prin măsuri adecvate economiei de piaţă. 
 
- Infrastructura de transport are un potenţial imens de stimulare a creşterii bunăstării şi calităţii vieţii tuturor românilor. Integrarea efectivă a României în spaţiul European de transport este modalitatea prin care coridoarele de transport vor deveni coloana vertebrală a dezvoltării economice a zonelor învecinate şi nu vor rămâne simple linii trasate pe hartă, ca până acum. 
 
- Creşterea ratei de absorbţie şi utilizarea eficientă a fondurile UE vor deveni priorităţi, astfel încât România şi cetăţenii săi vor beneficia pe deplin de avantajele statutului de stat membru UE. Aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, în baza unor criterii temeinice şi a unui calendar stabilit în mod realist, este un pas esenţial pentru dezvoltarea economică a României. Aderarea rapidă a României la Spaţiul Schengen este un alt obiectiv esenţial. Este vital ca toţi cetăţenii să se poată deplasa liber şi să poată munci oriunde în spaţiul comunitar.
 
Obiective ale principalelor direcţii de politici economice şi bugetare
 
Finalizarea execuţiei bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să  limiteze depăşirea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB şi care să asigure resursele bugetare necesare funcţionării tuturor instituţiilor publice şi unităţilor administrativ teritoriale.
 
Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB.
 
Revizuirea legislaţiei din domeniul fiscal şi economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicaţii, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanţi, taxarea part-time, split TVA etc.
 
Îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanţa corporativă, listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti), concentrarea investiţiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău) şi sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicaţii.
 
Creşterea şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură, sănătate şi educaţie şi pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.
 
Obiective principale de investiţii publice
 
Finalizarea procedurilor şi declanşarea lucrărilor de construcţie pentru Autostrada Sibiu – Piteşti, Autostrada de Centură a Capitalei şi Drumul expres Piteşti – Craiova.
 
Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni cu fonduri europene şi finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Braşov în Parteneriat Public – Privat.
 
Finalizarea procedurilor şi începerea construcţiei pentru spitalele regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj cu fonduri europene.
 
Corelarea programelor de investiţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale cu programele de finanţare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exerciţiului financiar multianual 2021 – 2027.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: