Cum îşi sprijină angajatorii angajaţii care au nevoie de muncă flexibilă

Cum îşi sprijină angajatorii angajaţii care au nevoie de muncă flexibilă

Aproape 30% dintre femeile din România au lucrat mai mult de acasă, arată o analiză realizată de Novel Research, în ce priveşte efectele pandemiei asupra angajaţilor români. Comparativ, doar 15% dintre bărbaţi au preferat acest sistem de lucru.

Ştiri pe aceeaşi temă

Telemunca a influenţat şi modul în care cele două sexe au abordat sarcinile gospodăreşti: doar 12% dintre bărbaţi consideră că acestea le revin în totalitate, spre deosebire de peste 51% dintre femei. Mai mult, în contextul pandemiei, 18% dintre acestea şi-au asumat şi mai multe responsabilităţi în casă. Aceste decizii se reflectă în perioada efectivă de muncă – peste 54% dintre bărbaţi susţin că au lucrat mai mult de 8 ore pe zi, în timp ce majoritatea femeilor (56%) spun că au alocat sub 8 ore pe zi pentru activităţi profesionale. Mai mult, 6% dintre ele au fost nevoite să lucreze noaptea, după ce au adormit copiii. 
 

Femeile au căutat soluţii la angajatori

 
Pentru a face faţă acestei perioade atipice, femeile au avut nevoie suplimentar de susţinerea angajatorilor. Astfel, pentru a veni în sprijinul angajaţilor săi, în mare parte femei (peste 70%), Provident Financial România a implementat o şi mai mare flexibilitate a programului de lucru. Dacă înainte de pandemie Provident oferea deja trei alternative de program (8.00-16.00, 9.00-17.00, 10.00 – 18.00), în perioada crizei medicale angajaţii au avut posibilitatea de a alege să lucreze şi începând cu ora 7.00 sau cu ora 11.00. De altfel, acesta este doar unul dintre motivele pentru care Provident a obţinut, pentru al treilea an consecutiv, certificarea de Angajator de Top.  În plus, toţi angajaţii au avut acces gratuit la o linie telefonică de consiliere, nu doar psihologică, ci şi financiară sau juridică.
 
În ce priveşte aşteptările angajaţilor români de la angajatorii lor, 31,3% dintre respondenţii sondajului au pus pe primul loc oferirea unui echilibru între muncă şi viaţă personală, astfel că 35% au ales să lucreze într-un interval orar în care au simţit atât că sunt mai productivi, dar şi că îşi pot gestiona sarcinile gospodăreşti mai bine. Per total, peste 43% dintre români au alocat mai mult timp îndatoririlor din casă, comparativ cu perioada pre-pandemie. Provident a oferit angajaţilor şi flexibilitate în ce priveşte programarea şedinţelor, în aşa fel încât la început şi la sfârşit de program să nu fie stabilite şedinţe, iar angajaţii să poată duce/aduce copiii de la grădiniţă/şcoală. 
 

Bine la birou, fericit acasă

 
Provident Financial România este singura instituţie financiară nebancară din ţară ce obţine această recunoaştere a calităţii mediului de lucru – Top employer. Certificarea a fost obţinută în urma analizării a peste 600 de criterii, unul dintre cele mai importante fiind cel al promovării egalităţii de gen. De altfel, la nivelul întregii pieţe, acest segment a fost unul dintre cele mai afectate de către pandemie, care a adâncit unele dintre discrepanţele deja existente între femei şi bărbaţi. 
 
 „Peste 70% dintre colegii noştri sunt femei, iar 605 dintre angajaţi sunt şi părinţi, astfel că misiunea de a echilibra activităţile de acasă cu munca a fost prioritară pentru noi, în special la începutul perioadei de telemuncă. Am înţeles rapid că trebuie să venim în sprijinul angajaţilor noştri prin programe de well-being: aproape 500 de angajaţi au beneficiat de sesiuni cu psihologi acreditaţi, am lansat cartea copiilor din Provident – poveşti, desene sau poezii realizate de copiii angajaţilor – iar 80 de micuţi s-au întâlnit virtual cu Moş Crăciun. În plus, am simţit că trebuie să ne sprijinim angajaţii şi cu zile libere plătite pentru momentele când copiii au avut probleme de sănătate”, a declarat Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.
 
O atenţie deosebită a fost acordată egalităţii de gen, o prioritate a Provident, unde peste 60% dintre rolurile de leadership sunt coordonate de către femei. 
Studiul Novel Research a fost realizat în perioada 29 ianuarie – 4 februarie, pe un eşantion de 1.009 de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările