Cum se pot adapta românii celor patru riscuri financiare majore aduse de războiul din Ucraina
0
Războiul din Ucraina produce efecte în lanţ asupra economiei globale şi implicit asupra cetăţenilor României, a declarat într-un interviu acordat „Adevărul” Cornel Ionescu, Fondator Banometru şi preşedinte al Asociaţiei pentru Educaţie şi Viaţă Reală.
Redactor: Criza generată de pandemie a adus scumpiri, agravate apoi de criza energetică şi războiul din Ucraina. Chiar şi BNR a estimat o inflaţie de două cifre până la finalul primului semestru, de circa 11,2 – 11,4% până în luna iunie.
E adevărat că statul a luat o serie de măsuri temporare pentru a veni în sprijinul cetăţeanului de rând, dar nu pare suficient pentru a-i ajuta să se redreseze.
Dumneavoastră cum îi sfătuiţi să procedeze?
Cornel Ionescu: Nu putem prezice când va apărea o criză, dar ne putem pregăti pentru un astfel de moment dificil. Ce putem anticipa este că actuala criză provocată de războiul din Ucraina nu este ultima şi că vor mai urma şi altele. În perioade precum aceasta, riscurile financiare cu care oamenii se confruntă sunt reducerea veniturilor sau pierderea totală a acestora.
Un alt risc este dificultatea de a controla cheltuielile. Atunci când preţurile cresc, dar venitul rămâne la acelaşi nivel, cei care nu mai au posibilitatea de a-şi reduce cheltuielile devin vulnerabili.
Al treilea risc în perioadele de criză îl reprezintă erodarea economiilor. Creşterea inflaţiei înseamnă scăderea puterii de cumpărare şi devalorizarea economiilor.
Al patrulea risc este reprezentat de creşterea ratelor. Atunci când preţul la energie, combustibil şi gaze naturale creşte şi provoacă şi creşterea în lanţ a preţurilor produselor şi a serviciilor, puterea de cumpărare scade. Când există un astfel de exces de bani pe piaţă, inflaţia creşte, iar Banca Naţională majorează dobânda de politică monetară. În aceste condiţii, băncile se împrumută mai scump la BNR, iar indicatorii interbancari ROBOR şi IRCC cresc, ceea ce conduce la majorarea ratelor.
Pentru a contracara toate aceste riscuri, există mai multe feluri în care te poţi pregăti sau în care poţi acţiona atunci când criza începe. Întâi de toate, este nevoie să îţi actualizezi constant abilităţile pe tot parcursul vieţii. Atunci când te opreşti din învăţare, devii vulnerabil, mai ales în cazul modificării bruşte a situaţiei de pe piaţa muncii, aşa cum s-a întâmplat şi în pandemie. În perioadele bune, este recomandat să îţi dezvolţi abilităţi prin care să îţi diversifici sursele de venit.
O altă strategie de contracarare a crizelor este adaptarea. Atunci când meseria ta nu îţi mai permite să prestezi acel serviciu pentru care erai plătit, o oportunitate este să vezi cum se transformă industria şi să te adaptezi. Un exemplu este felul în care restaurantele s-au adaptat pe timp de criză şi au început să facă livrări la domiciliu.
Desigur, pentru a preîntâmpina o criză, este necesar să ai un fond de economii care te poate proteja pentru 3 – 6 luni în cazul în care îţi pierzi sursa de venit principală.
O altă perspectivă pentru gestionarea unei situaţii de criză este direcţionarea atenţiei şi energiei către nevoile celor din jur. Pe timp de criză, unii oameni sunt mai vulnerabili decât alţii. Cei care s-au pregătit şi îşi permit să trăiască acelaşi stil de viaţă ca cel de dinaintea crizei pot deveni finanţatori pentru cei mai vulnerabili. Câteva exemple de servicii pe care le poţi oferi pe timp de criză celor care nu sunt afectaţi atât de puternic sunt realizarea cumpărăturilor, menajul, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor, îngrijirea animalelor de companie, dresajul sau amenajarea grădinii.
În cazul creşterii ratelor la împrumuturile bancare, un prim pas pe care îl poţi face este să te informezi cu privire la produsele de creditare şi să înţelegi cum funcţionează acestea. Apoi, poţi solicita specialiştilor din bănci o întâlnire în care să afli care sunt posibilităţile pentru reeşalonarea sau refinanţarea creditului. O altă soluţie posibilă este trecerea de la ROBOR la IRCC. De la introducerea indicatorului de referinţă interbancar IRCC în mai 2019, s-a observat că valoarea acestuia este inferioară indicelui ROBOR. O altă variantă este transformarea creditului într-unul cu dobândă fixă, astfel încât să te protejezi pentru o eventuală creştere a inflaţiei în viitor.
Pe timp de criză, este recomandat să petreci timpul alături de oameni concentraţi pe soluţii sau să apelezi la servicii de psihoterapie sau consiliere în mod gratuit dacă nu îţi permiţi să plăteşti pentru ele. Banometru este un exemplu de program util în astfel de situaţii. Participanţii pot parcurge cursurile de educaţie financiară gratuit şi, apoi, pot beneficia de patru şedinţe de consiliere fără vreo obligaţie financiară.

R: Există vreo posibilitate de reorganizare financiară, ceva mai uşor de aplicat, care să-i ajute să suporte valul de scumpiri care ar putea urma? Vă întreb pentru că pâinea s-a scumpit la peste 1,8 – 2 lei de la 1,3 – 1,5 în urmă cu câteva luni.
Cornel Ionescu: Cred că primul pas pentru a te reorganiza în astfel de perioade este să identifici care sunt riscurile financiare cu care te confrunţi şi, apoi, soluţiile care te pot ajuta să te adaptezi. Această reorganizare poate fi financiară, aşa cum reiese din recomandările de mai sus – trecerea de la ROBOR la IRCC, reeşalonarea sau refinanţarea creditelor, dar şi una ce ţine de stilul de viaţă. De exemplu, o soluţie non-financiară pentru criza energetică de acum poate fi reducerea consumului de electricitate şi căldură atunci când este posibil.
Atunci când criza priveşte excesul de bani de pe piaţă, o soluţie posibilă este să înlocuieşti felul în care eşti răsplătit pentru munca ta. De exemplu, poţi alege să fii răscumpărat în alimente sau în alte produse de care ai nevoie, iar acest troc să devină pentru tine mai avantajos decât cumpărarea aceloraşi produse din magazin.
R: Circa 1,8 milioane de români au venituri minime, fiind plătiţi cu salariul minim pe economie. Pentru ei este destul de dificil să se reorganizeze financiar. Ce pot face?
Cornel Ionescu: Atunci când veniturile sunt minime şi nu există posibilitatea de creştere a acestora, o posibilă soluţie este recalificarea. Când acest lucru nu este posibil, dacă ai venituri minime şi trăieşti în mediul rural, îţi poţi procura hrana prin cultivarea de legume, cereale şi fructe sau prin creşterea animalelor. Munca în sat sau în comunitate în schimbul altor resurse sau produse este o altă modalitate prin care poţi depăşi o astfel de situaţie. Dacă creşterea animalelor şi cultivarea legumelor sau a cerealelor ajunge să fie în exces într-o gospodărie, aceste produse pot fi vândute sau schimbate cu alte resurse.
R: Aveţi şi alte recomandări? Mă gândeam că în pandemie o bună parte dintre angajaţii care puteau munci de acasă s-au mutat la ţară, unde cheltuielile, cel puţin cele cu întreţinerea pot fi ceva mai mici. Ar fi de ajutor să-şi cultive propriile legume sau să-şi crească animale, pentru a mai scuti din cheltuieli?
Cornel Ionescu: Aşa cum am putut vedea în timpul lockdown-urilor cauzate de pandemia Covid19, lanţurile de aprovizionare sunt puternic afectate pe timp de criză. De pe rafturile supermarketurilor au lipsit alimentele de bază câteva zile la rând până când s-au găsit soluţii de aprovizionare. În astfel de cazuri, dependenţa de importuri conduce la riscuri precum incapacitatea de a-ti procura hrană. Ce poţi face este să îţi produci tu însuţi hrana şi, apoi, să produci şi pentru cei din jurul tău. Următorul pas poate fi să te asociezi în cooperative şi să creşti producţia pentru a hrăni şi mai mulţi oameni.
În sectorul energetic, o posibilă soluţie pentru a reduce sau a elimina dependenţa de alţi furnizori este să îţi produci tu însuţi energia şi să devii prosumator. Dacă dispui de banii de investiţie şi de timpul necesar pentru a te educa şi a afla cum te poţi finanţa şi din subvenţiile de la stat, poţi deveni independent din punct de vedere energetic. Îţi vei produce singur electricitatea şi nu vei mai fi dependent de reţeaua centralizată care, aşa cum am văzut imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, poate fi puternic afectată pe timp de criză.