Cine e de vină pentru creşterea necontrolată a facturilor la energie?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
energie

Cauzele sunt multiple, mai mult sau mai puţin evidente, mai mult sau mai puţin obiective. Şi toate la fel de evidente. Lista asta nu e un secret şi chiar trebuie să vedem dacă este vorba, cum ar spune un clasic al gândirii politice de la noi, doar despre ghinion pur şi simplu sau dacă nu cumva putem să identificăm o lacună majoră la nivelul ştiinţei şi mai ales a capacităţii de guvernare. europene.

Ştiinţa de guvernare ar fi trebuit să spună că luarea în derâdere a perspectivei ca pandemia să se prelungească şi să creeze o nouă criză în această iarnă, avea să se răzbune foarte serios în măsura în care, de data asta, la modul absolut cert, există posibilitatea ca ceea ce numim "criză sanitară" să evolueze foarte rapid într-un şoc social de mari sau foarte mari dimensiuni.  

De luni de zile scriu acelaşi lucru: nu există o singură criză, cea generată de pandemie, există crize suprapuse care, toate, îşi îngemănează efectele negative în primul rând asupra economiei afectând direct şi masiv nivelul de viaţă al oamenilor. 

În acest sens, buna guvernare ar fi trebuit să însemne - şi iată că nu a însemnat, nici pe departe - luarea unei decizii minimale: verificarea şi asigurarea existenţei stocurilor de materii prime, în primul rând pentru consumul energetic, cel care determină mai apoi, exact ceea ce se petrece acum, adică o spirală inflaţionistă puternică şi aparent imposibil de oprit. Acesta este contextul în care datele publicate de una dintre cele mai autorizate surse profesioniste din Europa, Gas Infrastructure Europe, au darul să provoace stupefacţie şi să vă ofere o primă explicaţie asupra cauzelor problemelor cu care ne confruntăm: la nivelul anului 2021, stocurile de gaze existente se află la cel mai scăzut nivel din 2011 încoace! 

energie

De ce au crescut costurile? Şi, de aici, încep acuzaţiile.  

Pe de o parte, există o temă de discuţie, foarte serioasă şi deosbit de aprinsă,motivată şi politic, privind faptul că Rusia ar folosi dependenţa strategică a Europei faţă de livrările de gaze din Federaţia Rusă ca o armă foarte eficace pentru destablizarea pieţelor şi obţinerea de profituri uriaşe. A doua temă care circulă, poate chiar mai realistă decât prima, ar fi că ceea ce avem acum în Europa nu este decât o criză artificială provocată de Rusia pentru a forţa Agenţia germană pentru infrastructuri să dea avizul final pentru operaţinalizarea Nord Stream 2, ceea ce este clar că ar contribui la eliminarea unei mari parţi a necunoscutelor de acum. Numai că, dacă circuitul obişnuit de hârtii în Germania va fi respectat, aprobarea respectivă va veni peste 2-4 luni. Teză însă infirmată de Susanne Ungard, purtătoarea de cuvânt a ministerului german al energiei care a spus că "din informaţiile noastre, Rusia se conformează cu acordurile existente...Nu avem cunoştinţă de vreo încălcare deliberată a contractelor existente". A patra cauză poate fi în mod egal valabilă pentru Rusia şi SUA: scăderea producţiei naţionale din cauza dezastrelor climatice care au afectat inclusiv instalaţii de extracţie şi procesare a gazelor şi petrolului, cu efecte asupra capacităţii lor de a aloca nişte volume suplimentare către Europa.  

În acest sens, analiştii de la Bloomberg spun că Rusia are nevoie de două luni pentru a-şi completa propriile stocuri în previziunea unei alte ierni excepţional de reci. De aici concluzia experţilor americani: "în problema gazelor, este posibil ca Rusia să se confrunte cu probleme aproape de talia celor existente în Europa".  Şi arată care este nivelul de umplere a capacităţilor ruseşti de stocare: 

energie

....asta în condiţiile în care iată care este repartiţia distribuţiei anuale prevăzută în funcţie de contractele existente pe termen lung: 

energie

În dispută a intrat în mod oficial şi Kremlinul al cărui purtător de cuvânt, Dimitri Peskov, a spus foarte clar că Rusia îşi îndeplineşte absolut toate obligaţiile faţă de Europa şi că este imposibil să fie crescut nivelul exporturilor peste nivel deja contractat: "Partea rusă onorează absolut toate obligaţiile sale contractuale faţă de consumatorii europeni în procent de 100% şi peste. Mai mult, din câte ştim, nivelul acestora sunt în general apropiat de mivelul maximal pentru consumatorii europeni". Dar mai adăuga încă o indicaţie interesantă: "un adevăr simplu...gazul mai întâi este vândut, apoi produs şi doar după aceea tranzitat..Dar aici în Europa) mai se ridică şi alte probleme: toate aceste "tranziţii" verzi şi noile taxe, etc. Dar asta este o chestiune care-i priveşte pe europeni. În virtutea legislaţiei lor - acest Al treilea Pachet Energetic - se concentreză mai degrabă pe aprovizionări pe piaţa liberă ceea ce duce la o ridicare galopantă şi abruptă a preţurilor".  

Explicaţia asta să fie, adică europenii au contractat volume mai mici în speranţa că restul consumului mediu va fi acoperit de sursele neconvenţionale, încrezători în unele surse de analiză care prevedeau o iarnă 2021-2022 la fel de uşoară şi atipică ca cele două precedente şi s-au bazat pe achiziţii "on the spot" de pe piaţa liberă? Mai este şi o altă explicaţie credibilă: europenii au mizat pe faptul că transporturile de gaz lichefiat din SUA vor continua la acelaşi nivel şi că, în definitiv, ca în trecut, piaţa europeană avea să rămână esenţială şi neocolit ca sursă de venit în primul rând pentru Rusia şi apoi pentru americani care, în această situaţie, ar fi avut o motivaţie suplimentară. Numai că şi ruşii dar şi americanii au descoperit de mai mult timp care sunt nevoile energetice ale pieţelor care revin la creştere economică, uriaşele pieţe din Asia care sunt gata să liciteze aprovizionare la preţuri superioare celor europene.  Şi este firesc să fie aşa, uitaţi care erau previziunile de creştere din luna iunie date de FMI pentru economiile lumii: diferenţele sunt vizibile şi contină să evolueze: 

energie
energie

Un context în care a apărut un apel al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) în care se spune că "IEA este de părere că Rusia poate face mai mult pentru a creşte volumul de gage oferit Europei şi pentru a se raliza umplerea capacităţilor de sticare la nivel adecvat în pregătirea pentru iarna care vine". Corect apel, să vedem însă în ce măsură mai sunt realiste şi obiectivele pe care acelaşi grup foarte influent pe plan mondial spunea într-un raport publicat nu mai departe de luna mai a acestui an, reflectând fidel inclusiv foarte activa implicare "verde" a instituţiilor europene. Se spuena în acel raport că "trebuie imediat oprite noile proiecte în domeniul gazelor şi petrolului; începând cu 2025 să fie interzisă vânzarea de noi boilere cu consum de combustibl fosil; din 2030, automobilele electrice să constituie 60% din vânzări; din 2035, să nu mai existe noi automobile cu motoare cu ardere internă; în 2040, sectorul global al producerii de energie electrică va atinge nivelul de emisii zero; până în 2050, 70% din producţia de energie electrică va fi atins cu ajutorul morilor de vânt şi captatoarelor de energie solară".  

Desigur, la modul ideal, asta ar fi soluţia pe termen mediu sau lung. Poate chiar aşa va fi. Între timp, să vedem care va fi pachetul de măsuri pe care va putea să-l propună Comisia Europeană pentru ca statele să -dacă vor şti cum şi vor putea- să poată beneficia de ceva derogări de la legislaţia comunitară, exact cum s-a întâmplat în fazele anteioare ale pandmiei. Să vedem dacă România va cere ajutor, cu toate că - cel puţin până în acest moment, mesajele oficiale sunt că guvernanţii sunt liniştiţi, spun că nu vor exista probleme de aprovizionare şi, în plus, creşterea economică excepţională din rapoarte face ca românii să nu se confrunte cu o perspectivă negativă în ce priveşte capacitatea de plată a facturilor, oricât vor fi ele de mari. Dar, la caz că şi aceste predicţii ale guvernanţilor noştri se vor dovedi la fel de bune ca şi afirmaţia prezidenţialâ din 24 iunie "am oprit pandemia!", atunci este de înţeles că singura soluţie care mai rămâne unui autentic guvern liberal, din dreapta tradiţională şi conservatoare, este să aplice măsura nenorociţilor de comunişti din vremurile uitate, anume să impună o limitare a preţurilor. Ceea ce s-ar putea să se întâmple în toată Europa, în prima fază pentru electricitate şi gaze, apoi, dacă lucrurle se tensionează rău, pentru produsele alimentare de bază, etc.   

Jennifer Granholm

Dar există, la nivel de promisiune deocamdată, şi un prim semnal dat de americani şi adresat întregii Europe în Polonia: Jennifer Granholm (foto), Secretarul de stat al SUA pentru energie a spus că "vrem să fim uniţi cu aliaţii noştri europeni şi să asigurăm că există o aprovizionare solidă şi în siguranţă cu gaze pentru această iarnă, chiar dacă vom continua să investim în soluţii energetice care contribuie la diversificare".  Să vedem însă cum, când şi la ce preţ ar putea fi oferit livrările de LPG american şi, mai ales dacă vor fi suficient pentru a acoperi nevoile economiilor europene, mai ales în cazul în care s-ar putea să vedem episoade în care vârful de consum să fie deosebit de mare sau să existe ţări în care să apară probleme sociale şi proteste dure.  

Evident, repet, nu la noi. 

Dar, fie-mi iertată insistenţa (cu toate că ştiu că este perfect inutilă), n-ar trebui oare ca cineva să spună, concret, care este nivelul rezervelor existente la gaze şi petrol (şi în ce proporţie se compune mixul nostru energetic) în previziunea acestei ierni, care este nivelul rezervelor strategice altele decât cele militare şi care este capacitatea de a acoperi o posibilă cerere masivă în perioada unor zile, săptămâni sau luni excepţional de reci, combinate cu un nivel fără precedent al pandemiei care însamnă şi nevoi energetice cu mult mai mari?  

Este oare un secret de stat, este acoperit de legile securităţii naţionale sau lipsa de date oferite publicului este pur şi simplu rezultatul unei guvernări indiferente faţă de însuşi actul de guvenare? 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite