Cinci tipuri de ajutor de stat, acordate de Comisia Europeană

Cinci tipuri de ajutor de stat vor fi acordate de Comisia Europeană, după ce instituţia a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Împreună cu numeroase alte măsuri de sprijin pe care statele membre le pot utiliza în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat, cadrul temporar permite statelor membre să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidităţi suficiente şi să menţină continuitatea activităţii economice atât în timpul epidemiei de COVID-19, cât şi după încheierea acesteia.

Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Epidemia de COVID-19 are un impact economic negativ puternic. Trebuie să acţionăm rapid pentru a gestiona impactul cât mai bine şi trebuie să acţionăm în mod coordonat. Acest nou cadru temporar permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în această perioadă dificilă.”

Cadrul temporar pentru sprijinirea economiei în contextul epidemiei de COVID-19, bazat pe articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, recunoaşte faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu o perturbare gravă. Pentru a remedia această situaţie, cadrul temporar prevede cinci tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, avantaje fiscale selective şi plăţi în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanţări de până la 800 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;

(ii) garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanţii de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienţilor care au nevoie de ele;

(iii) împrumuturi publice subvenţionate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât şi de investiţii;

(iv) garanţii pentru băncile care direcţionează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenţionează să se bazeze pe capacităţile de creditare existente ale băncilor şi să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienţilor băncilor, nu băncilor în sine, şi oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenţei dintre bănci este minimă;

(v) asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite ţări prezintă riscuri neasigurabile pe piaţa privată, permiţând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, principalul răspuns va proveni din bugetele naţionale ale statelor membre. Cadrul temporar va contribui la direcţionarea sprijinului către economie, limitând totodată consecinţele negative asupra condiţiilor echitabile de concurenţă de pe piaţa unică.

Astfel, cadrul temporar include o serie de garanţii. De exemplu, acesta corelează împrumuturile subvenţionate sau garanţiile oferite întreprinderilor cu dimensiunea activităţii economice a acestora, prin luarea în considerare a masei salariale, a cifrei de afaceri sau a nevoilor de lichiditate, precum şi cu utilizarea sprijinului public pentru capitalul circulant sau de investiţii. Prin urmare, ajutorul ar trebui să sprijine întreprinderile să treacă de această criză şi să pregătească o redresare sustenabilă.

Cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilităţi aflate deja la dispoziţia statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al epidemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care ilustrează aceste posibilităţi. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea impozitării sau subvenţionarea şomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidenţa normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, acestea pot acorda compensaţii întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza epidemiei de COVID-19 şi cauzate în mod direct de aceasta. Acest lucru poate fi util pentru a sprijini sectoarele afectate în mod special, cum ar fi transporturile, turismul, industria hotelieră şi comerţul cu amănuntul.

Cadrul va fi în vigoare până la sfârşitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securităţii juridice, Comisia va evalua, înainte de această dată, dacă durata trebuie extinsă.

Context

Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide şi eficace pentru a sprijini cetăţenii şi întreprinderile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăţi economice din cauza epidemiei de COVID-19.

Cadrul temporar adoptat astăzi completează posibilităţile ample aflate la dispoziţia statelor membre de a elabora măsuri în conformitate cu normele UE în vigoare privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede în Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 din 13 martie 2020. În special, acestea pot adopta măsuri care nu intră în domeniul de aplicare al controlului ajutoarelor de stat, cum ar fi fondurile naţionale acordate serviciilor de sănătate sau altor servicii publice pentru gestionarea epidemiei de COVID-19. De asemenea, statele membre pot acţiona imediat prin intermediul unor măsuri de sprijin public care sunt puse la dispoziţia tuturor întreprinderilor, cum ar fi subvenţiile salariale, suspendarea plăţii impozitului pe profit şi a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuţiilor sociale. În plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu în cazul serviciilor anulate sau al biletelor care nu sunt rambursate de către operatori.

În plus, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidităţi şi au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente pentru a le face faţă. Articolul 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene permite statelor membre să despăgubească întreprinderile pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepţionale, cum sunt acelea cauzate de epidemia de COVID-19, inclusiv prin măsuri în sectoare precum aviaţia şi turismul.