Ce riscuri îşi asumă statul dacă va cumpăra CEZ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea
Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea

Fondul Proprietatea avertizează statul român asupra riscurilor la care se expune Hidroelectrica în cazul în care va decide să cumpere activele deţinute de CEZ în România, cerând imperios Ministerului Economiei să „refuze sprijinirea acestei investiţii”.

Fondul Proprietatea (denumit în continuare „Fondul”) îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în calitate de acţionar majoritar al Hidroelectrica, să ia în considerare pe deplin riscurile privind achiziţia activelor CEZ şi să nu aprobe solicitarea companiei de a depune o ofertă angajantă. Fondul consideră cu fermitate că achiziţia activelor CEZ de către Hidroelectrica nu ar crea valoare pentru acţionarii săi şi ar afecta procesul de listare şi evaluarea potenţială a companiei, ceea ce, la rândul său, ar pune în pericol şansele României de a fi promovată  la statutul de piaţă emergentă de către MSCI. 

În opinia noastră, în structura sa actuală, Hidroelectrica este poziţionată în mod optim pentru a depăşi cu bine actualul mediu de business dificil. Fondul şi-a exprimat şi în trecut îngrijorările în legătură cu această potenţială achiziţie şi ar dori să sublinieze posibilele riscuri pentru Hidroelectrica şi acţionarii săi:

Achiziţionarea activelor CEZ riscă să dilueze valoarea generală a Hidroelectrica, având în vedere că activitatea de furnizare a energiei electrice şi activele regenerabile care sunt vizate, au o marjă de profit redusă în comparaţie cu operaţiunile curente de producere a energiei hidroelectrice ale companiei.

Compania nu are o experienţă dovedită în gestionarea acestor tipuri de active şi în depăşirea provocărilor ulterioare  generate de integrarea noilor activităţi. Hidroelectrica ar intra pe piaţa de retail, crescând astfel costurile odată cu preluarea obligaţiilor administrative de gestionare a portofoliului de clienţi şi a riscurilor  financiare presupuse de clienţii individuali. Piaţa de vânzare cu amănuntul a energiei este, în general, mai volatilă şi, prin urmare, mai riscantă decât piaţa en-gros, în care Hidroelectrica operează cu precădere.

Hidroelectrica şi-ar asuma riscurile specifice noilor linii de business. În cazul parcurilor eoliene, de exemplu, Hidroelectrica ar prelua riscul de reglementare aferent certificatelor verzi. În opinia noastră, rata de discount propusă pentru acceptarea acestui risc este insuficientă şi poate conduce la un preţ supraevaluat al tranzacţiei, care ar fi cu siguranţă în detrimentul Hidroelectrica.

Listarea Hidroelectrica ar fi îngreunată şi întârziată, din cauza timpului şi resurselor necesare procesului de integrare a noilor achiziţii. Atractivitatea companiei pentru investitori şi evaluarea sa ulterioară pot fi reduse ca urmare a incorporării noilor linii de business, în care Hidroelectrica nu are experienţă şi care pot genera doar profituri limitate. 

Valoarea tranzacţiei potenţiale nu este publică şi acţionarii nu pot aproba depunerea unei oferte angajante fără o informaţie atât de importantă. De asemenea, termenii finali ai contractului de consorţiu pentru depunerea unei oferte angajante care reflectă obligaţiile Hidroelectrica nu au fost puşi la dispoziţia acţionarilor. 

Hidroelectrica s-ar îndatora în urma acestei tranzacţii, împrumutând fonduri pentru a investi în activităţi cu performanţe mai scăzute, limitând astfel potenţialul său de a genera profit şi reducând probabil valoarea dividendelor. Prin urmare, statul român riscă să-şi vadă veniturile reduse într-un moment în care are nevoie de resurse financiare mai mari.

Dacă Hidroelectrica ar achiziţiona activele CEZ, implicarea statului în sectorul energetic ar creşte, ceea ce contravine principiilor liberalizării.

Comentând pe marginea potenţialei tranzacţii, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, a declarat: „Hidroelectrica este o companie extrem de valoroasă şi un activ unic nu numai în România, dar şi în regiune, cu marje de rentabilitate semnificative şi având un model de afaceri simplu şi durabil, axat pe producţia de energie hidroelectrică curată.

Acum, când  listarea sa e foarte aproape, nu este oportun pentru Hidroelectrica să efectueze o achiziţie semnificativă care ar putea complica acest proces. Prin implicarea într-o achiziţie de mare anvergură  în acest moment, Hidroelectrica riscă să-şi întârzie listarea sau să obţină un preţ semnificativ mai mic, reducând valoarea pentru Guvernul României, în calitate de acţionar majoritar.

Compania ar trebui să-şi canalizeze atenţia şi să acorde prioritate realizării unei listări de succes, care ar fi un reper extrem de important pentru piaţa de capital locală şi pentru întreaga economie.

Dacă va merge mai departe cu această tranzacţie, pe termen lung, Hidroelectrica riscă să anuleze progresele privind eficientizarea costurilor şi rentabilitatea, obţinute după o lungă perioadă de probleme financiare profunde.”

Johan Meyer a adăugat în continuare: „Am sprijinit mereu şi continuăm să susţinem investiţiile la Hidroelectrica care sunt benefice pentru companie şi care cresc valoarea companiei, precum retehnologizările care extind ciclul de viaţă al activelor existente şi cresc eficienţa lor. Din păcate, în evaluarea noastră, achiziţia propusă nu atinge pragul necesar generării unei valori suplimentare suficiente pentru acţionari, care să compenseze riscurile inerente unei astfel de tranzacţii."

În concluzie, Fondul Proprietatea îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în calitate de acţionar majoritar al Hidroelectrica, să ţină cont de toate aceste considerente şi să refuze sprijinirea unei investiţii care nu contribuie în mod clar la valoarea generală a companiei. Dimpotrivă, riscă să deprecieze valoarea Hidroelectrica şi poate duce la îndatorări imense.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite