BNR se aşteaptă la o creştere accelerată a inflaţiei, o mare presiune pentru creşterea salariilor şi o stagnare economică în trimestrul II

BNR se aşteaptă la o creştere accelerată a inflaţiei, o mare presiune pentru creşterea salariilor şi o stagnare economică în trimestrul II

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR au convenit ca fiind probabilă o reaccelerare a creşterii economice în trimestrul I 2022, urmată însă de o posibilă cvasistagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.

Evoluţiile implică valori scăzute ale excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent, şi în diminuare în trimestrul II, mai ales faţă de previziunile precedente, precum şi descreşterea în continuare a dinamicii anuale a PIB, pe fondul prelungirii unui efect de bază, se menţionează în minuta şedinţei de politică monetară, publicată vineri de BNR.
 
În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei pe întregul orizont de prognoză.
 
Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi accentueze creşterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2 la sută în iunie, faţă de 11,2 la sută în proiecţia precedentă –, şi să descrească doar uşor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5 la sută în decembrie 2022 şi la 12,4 la sută în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5,0 la sută prognozate anterior. Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este aşteptată să se reducă treptat şi să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2 la sută, semnificativ deasupra intervalului ţintei, precum şi a valorii previzionate în februarie, de 3,2 la sută. 
 
S-a observat că, potrivit celor mai recenţi indicatori cu frecvenţă ridicată, decelerarea probabilă a creşterii în termeni anuali a economiei în trimestrul I are ca principal determinant consumul privat, în timp ce influenţe de sens opus sunt posibile din partea formării brute de capital fix, dar şi a exportului net, în condiţiile în care majorarea ceva mai pronunţată consemnată în primele două luni din an de variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii faţă de cea a exporturilor reflectă cu precădere evoluţia nefavorabilă a preţurilor externe.
 
Aceasta a avut însă drept consecinţă o cvasi-dublare a dinamicii anuale a deficitului comercial faţă de trimestrul IV 2021, precum şi accelerarea creşterii celei a deficitului de cont curent, tendinţe considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, chiar dacă ele sunt atribuibile în mare măsură înrăutăţirii raportului de schimb.
 
Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au evidenţiat caracterul parţial divergent al evoluţiilor recente, reiterând necesitatea continuării monitorizării atente a parametrilor pieţei. S-a arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a prelungit ascensiunea uşoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor mişcări neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata şomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7 la sută, vizibil peste valorile pre-pandemice şi semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019.
 
Totodată, s-a observat că dinamica anuală a salariului mediu brut şi cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au atins niveluri considerabile în primele două luni ale anului, dar, în bună măsură, pe seama unui efect de bază, respectiv, a unui avans redus al productivităţii muncii, în contextul blocajelor în lanţuri de producţie şi al costurilor crescute cu energia şi materiile prime.
 
Deficitul de forţă de muncă raportat de companii a continuat însă să-şi accelereze creşterea în debutul trimestrului II, rămânând totuşi semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerţ şi servicii – probabil şi ca urmare a ridicării restricţiilor de mobilitate –, dar mai modest în industrie.
 
S-a apreciat că, în acest context, presiuni sporite de creştere a salariilor, motivate prioritar de dinamica inflaţiei, s-ar putea materializa mai ales în domenii confruntate cu penurie cronică de personal, în timp ce pe ansamblul sectorului privat este de aşteptat o creştere relativ moderată, pe fondul efectului de demonstraţie al politicii salariale prezumate a fi menţinută în sectorul public în acest an, dar, mai ales, al constrângerilor venite din majorarea deosebit de amplă a costurilor companiilor cu energia, transportul şi cu materiile prime.
 
Importante din această perspectivă au fost considerate şi incertitudinile şi riscurile mari generate, cel puţin în viitorul apropiat, de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei, de natură să agraveze criza energetică şi perturbările în lanţuri de producţie-aprovizionare şi să accentueze creşterea preţurilor altor materii prime, mai ales a celor agroalimentare. Impactul acestora asupra parametrilor pieţei muncii va fi totuşi atenuat probabil de măsurile guvernamentale configurate în scopul păstrării relaţiilor de muncă şi al sprijinirii companiilor în actualul context, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.
 
Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini rămân însă asociate capacităţii unor firme de a se menţine viabile odată cu sistarea sprijinului guvernamental, precum şi în condiţiile costurilor ridicate cu energia şi cu alte materii prime, dar şi ale nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Importante din perspectiva situaţiei viitoare a pieţei muncii sunt şi implicaţiile tendinţelor de extindere a automatizării şi digitalizării, precum şi ale creşterii recursului la muncitori extracomunitari.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările