Bloomberg: Epoca datoriilor reduse ale Europei de Est pare să se fi încheiat. Ce se întâmplă în România

Foto Adevărul

Se produce o schimbare în economiile cu datorii reduse, care au aderat la UE după prăbuşirea Zidului Berlinului. O aversiune faţă de împrumuturi, care a caracterizat cândva o mare parte din fostul contingent comunist al blocului comunitar, este abandonată după criza globală din 2008 şi după pandemia de Covid-19, într-un interval ce depăşeşte cu puţin un deceniu.

O mare parte din regiune, care a condus creşterea economică a continentului ani de zile şi numără cinci membri ai zonei euro în rândurile sale, ar putea să suporte acum o îndatorare mai mare pentru un timp, scrie marţi publicaţia ​Bloomberg.

„Dacă ne confruntăm cu un şoc unic în 50 de ani, ar trebui să rambursăm aceste datorii în 50 de ani”, a declarat Beata Javorcik, economist-şef la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, înfiinţată în 1991 pentru a netezi tranziţia post-sovietică. „Am aflat după criza financiară că austeritatea prematură are efecte inverse”.

În timp ce multe ţări au lăsat deoparte preocupările legate de datorii, pentru a stimula eforturile de oprire a coronavirusului, schimbarea din Europa de Est, unde împrumuturile au fost în mod tradiţional ceva tabu, are o semnificaţie mai mare. Austeritatea impusă de dictatorul român Nicolae Ceauşescu în anii 1980, pentru rambursarea împrumuturilor externe, a adus cu sine penuria de alimente şi întreruperi ale energiei electrice, care au declanşat în cele din urmă revoluţia în urma căreia a şi fost executat. Rusia nu şi-a putut achita datoria suverană în 1998, ceea ce a generat o sărăcie generalizată. Împrumuturile poloneze au fost actualizate în timp real pe un afişaj digital la Varşovia din 2010. Precauţia a ţinut împrumuturile cu mult sub cele din Europa de Vest, ajutând la scăderea randamentelor obligaţiunilor şi la creşterea ratingurilor de credit. Cu toate acestea, cele mai grave recesiuni din regiune din ultimele trei decenii determină o schimbare de abordare.

Să luăm exemplul României. Guvernul a intrat în criza financiară mondială din 2008 cu o raportare a datoriei la PIB de aproximativ 12%. Aceasta aproape s-a triplat în anii următori şi nu a scăzut substanţial înainte de pandemia de Covid-19. Aceasta urmează să atingă 55% până la sfârşitul anului 2021 şi, cu măsurile anti-criză, incluzând capitole de cheltuieli permanente, cum ar fi pensii mai mari, va fi dificilă reducerea ei. Ratingul de credit de calitate investiţională al ţării este în pericol.

Tendinţa nu se va manifesta peste tot. După modelul Germaniei, Republica Cehă a rambursat o mare parte din ceea ce a împrumutat după 2008 şi poate încerca să facă acest lucru din nou. Datoria Ungariei este de mult timp ridicată. Dar Polonia riscă să încalce limita constituţională de 60% a datoriilor publice, în timp ce raportul Croaţiei a ajuns mai mult decât dublu faţă de 2008 şi se va apropia de 90% anul viitor. În Estonia, care a avut mult timp cea mai mică sarcină a datoriei din Europa, sub 10%, împrumuturile s-ar putea tripla până în 2024.

Ardo Hansson, fostul şef al băncii centrale din ţara baltică, a exprimat anxietăţile obişnuite, considerând că planurile de consolidare fiscală pentru următorii ani sunt prea slabe. Guvernul ar putea „săpa o prăpastie care va fi prea adâncă pentru a mai ieşi din ea, deschizând astfel calea pentru o creştere constantă a datoriei publice”, a scris Hansson, care a fost în consiliul de guvernare al Băncii Centrale Europene, într-un articol de opinie.

Unii oficiali spun că acest lucru nu se va întâmpla sub supravegherea lor. „Pe termen lung, relaxarea fiscală nu ar trebui să pună probleme pentru raportul dintre serviciile de datorie, dacă revine creşterea accelerată”, a declarat Grazyna Ancyparowicz, un bancher al băncii centrale poloneze.

Dar ratele de creştere din estul Europei în următorii doi ani seamănă mai mult cu ritmul mai lent tipic pentru zona euro mai dezvoltată.

În opinia lui Mihai Purcărea, care ajută la gestionarea echivalentului unui miliard de dolari în investiţii europene în datorii şi capitaluri proprii, în calitate de CEO al BRD Asset Management din Bucureşti, acest lucru va face mai dificilă pentru regiune rambursarea noilor împrumuturi. „Avem o creştere rapidă a nivelurilor datoriilor, în timp ce PIB-ul real şi inflaţia par să fie mai greu de plasat pe o tendinţă ascendentă, cel puţin pe termen mediu”, a spus el. „Evoluţiile actuale ale Covid-19 şi carantinele impuse de multe ţări sunt susceptibile de a duce la creşterea suplimentară a datoriilor şi la scăderea în viitor a PIB-ului”.

O expansiune mai lentă ar putea influenţa cheltuielile sociale, care au crescut în Polonia şi în România. Datoria poloneză se va stabiliza la puţin sub 60% pe termen mediu, potrivit FMI, care a declarat săptămâna trecută că „o mai bună direcţionare a beneficiilor sociale”, printre alte măsuri, ar contribui în cele din urmă la consolidarea fiscală. „Ne confruntăm cu o nouă paradigmă”, a spus Javorcik de la BERD. „Nivelurile datoriilor vor rămâne mai ridicate în viitorul previzibil.”