Barometru: Jumătate din români nu au auzit de liberalizarea preţurilor la gaze

Barometru: Jumătate din români nu au auzit de liberalizarea preţurilor la gaze

Doar 21% din români înţeleg ce înseamnă liberalizarea şi care sunt efectele ei

Jumătate (50,2%) din români nu au auzit de faptul că piaţa de gaze naturale va fi liberalizată începând cu 1 iulie, iar preţurile nu vor mai fi stabilite de către stat. Trei sferturi spun că nu au informaţii suficiente cu privire la ce înseamnă liberalizarea şi care sunt efectele.

Acestea sunt doar câteva dintre răspunsurile românilor, incluse într-un barometru al securităţii energetice, bazat pe o amplă cercetare naţională realizată de către INSCOP Research în colaborare cu think-tank-ul Strategic Thinking Group. Barometrul a fost realizat în vederea liberalizării pieţei de gaze de la 1 iulie.

Barometrul arată că doar 48,8% din români au auzit de liberalizarea pieţei de gaze de la 1 iulie. În schimb, doar 21,5% consideră că au informaţii suficiente cu privire la ce înseamnă şi care sunt efectele liberalizării pieţei de gaze.

Circa 38% din respondenţi iau în considerare posibilitatea de a schimba actualul furnizor de gaze naturale, în timp 27,9% nu iau în considerare acest lucru.

În acest moment, peste jumatate din locuinţele din România nu sunt conectate la reţeaua de gaze naturale. Pe de altă parte, extinderea reţelei presupune costuri mari.

Având aceste infomaţii, peste 91% din respondenţi sunt de acord ca statul să susţină financiar extinderea reţelei de gaze naturale.

62% din respondenţi sunt de părere că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume adecvate doar cosumatorii vulnerabili de energie care au venituri mici.

Doar 34% din respondenţi susţin că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii de energie, indiferent de veniturile pe care le câştigă.

În contextul consecintelor economice ale epidemiei de coronavirus, 73% din români consideră că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. Sub 20% susţin că proiectele ar trebui amânate.

În largul ţărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz. Circa 80% din români sunt de acord cu exploatarea acestor gaze. Doar 16% nu sunt de acord cu exploatarea.

În acest moment, proiectele de exploatare a gazelor de la Marea Neagră sunt în mare măsură blocate din cauza unor probleme legislative care descurajează companiile private să îşi continue investiţiile. Pentru 88% din români este foarte importantă şi importantă deblocarea acestor investiţii pentru a ajuta la relansarea economiei româneşti afectate de epidemia de coronavirus.

Pentru 65% din români este foarte important ca România să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populaţiei, iar pentru 26% este important acest lucru.

50% din respondenţi consideră că este foarte important ca România să nu mai importe gaz natural din Rusia, iar pentru 26% este important.

61% din respondenţi consideră că este necesar ca România să reducă rapid importurile de gaz din Rusia.

Peste jumătate dintre respondenţi (52,2%) sunt de acord cu afirmaţia „Rusia foloseşte livrările de gaz către UE ca să îşi impună voinţa în politica externă”, în timp ce 26,6% îşi exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este 17,8%.

În opinia a 61,1% dintre respondenţi, în ultimii ani, atitudinea liderilor politici ai Ungariei faţă de România a fost una mai degrabă ostilă, în timp ce doar 24% apreciază atitudinea acestora ca fiind mai degrabă prietenoasă. 14,9% nu ştiu sau nu răspund.

Barometrul Securităţii Energetice a fost realizat de Inscop Research în perioada 25 mai  - 5 iunie 2020  pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1050 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Barometrul Securităţii Energetice este un instrument anual de evaluare şi analiză care îşi propune să măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politicile în domeniul energiei, analizate în contextul mai amplu al relaţiilor internaţionale.

A doua ediţie a Barometrului Securităţii Energetice – Iunie 2020 măsoară evoluţia comparativă a opiniilor populaţiei referitoare la diverse teme evaluate în Prima ediţie a Barometrului Securităţii Energetice – septembrie 2019, precum atitudinea faţă de schimbările climatice, percepţia publică faţă de diversele surse de energie, raportarea românilor cu privire la proiecte strategice în domeniul energiei, la problema subvenţionării consumatorilor vulnerabili de energie, atitudinea opiniei publice faţă de aliaţii euro-atlantici, mândria de a fi român, protejarea drepturilor minorităţilor, dar şi teme noi precum liberalizarea pieţei de gaz şi electricitate, opiniile populaţiei cu privire la Acordul Verde propus de Comisia Europeană, percepţia asupra Uniunii Europene în contextul epidemiei de coronavirus, asupra acţiunilor Rusiei în domeniul energetic, atitudinea faţă de liderii politici ai Ungariei sau încrederea populaţiei în diverse ţări.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: