Avertisment FMI: Trebuie schimbate politicile publice şi redusă corupţia. Altfel, pensionarii şi cei săraci vor avea venituri şi mai mici

Avertisment FMI: Trebuie schimbate politicile publice şi redusă corupţia. Altfel, pensionarii şi cei săraci vor avea venituri şi mai mici

FOTO gov.ro

Creşterea pensiilor şi a salariilor bugetarilor  a adâncit dezechilibrul macroeconomic, a afirmat vineri Jaewoo Lee, cel care a condus echipa Fondului Monetar Internaţional, în vederea analizei situaţiei economice. Joi, în urma întâlnirii cu acesta, premierul Viorica Dăncilă afirma că Guvernul va continua acelaşi program de guvernare.

Ştiri pe aceeaşi temă

"S-au adâncit dezechilibrele macroeconomice: deficitul fiscal şi de cont curent s-au adâncit, şi presiunea inflaţionistă a crescut din nou. Dacă policitile nu îşi schimbă cursul, progresul pe calea convergenţei ar putea suferi un pas înapoi ce ar putea afecta veniturile persoanelor sărace şi a pensionarilor. Este nevoie de un mix de politici echilibrate", a afirmat reprezentantul FMI.
 
Primul pas pentru consolidarea fiscală ar fi atingerea unei ţinte a deficitului bugetar de 2,75% în acest an, arată FMI, care estimează că aceasta ar însemna ”măsuri suplimentare de 0,9% din PIB”. 
 
Altfel spus, FMI recomandă o scădere a cheltuielilor sau o creştere a veniturilor în valoare totală de aproape un punct procentual din PIB (circa 10 miliarde de lei).
 
Dacă nu va fi schimbat cursul politicilor, progresele în privinţa convergenţei (creşterea standardului de viaţă spre media europeană) ar putea regresa, afectând veniturile pensionarilor şi ale celor cu venituri mici, arată instituţia internaţională.
 
Investiţiile publice şi private au fost pe un trend descendent în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creştere pe termen lung.
 
Legea pensiilor ar aduce o cheltuială suplimentară de aproape 4% din PIB, ceea ce ar pune o presiune mare pe finanţele guvernamentale şi o mare povară pentru tânăra generaţie, potrivit FMI.
 
FMI avertizează asupra riscurilor pe care le au proiectele în parteneriat public – privat (PPP), promovate masiv de guvernul Dăncilă, şi arată că ar trebui analiza extrem de atent şi căutate finanţări alternative, precum fondurile europene.
 
Reducerea corupţiei ajută la îmbunătăţirea veniturilor guvernamentale, eficientizează cheltuielile şi întăreşte competitivitatea.
 
FMI critică şi OUG 114, arătând că unele prevederi ”pot crea distorsiuni care frânează investiţiile sau alocarea eficientă a resurselor”.
 
Potrivit acestuia, pentru a creşte veniturile bugetare ANAF ar trebui întărit, iar consolidarea fiscală trebuie însoţită de înăsprirea politicii monetare şi o flexibilitate mai mare a cursului de schimb.
 
"Creşterea condusă de consum a rămas solidă, majorând veniturile populaţiei spre cele din Europa Occidentală. Totuşi, s-au accentuat de asemenea dezechilibrele macroeconomice: deficitul fiscal şi cel de cont curent s-au adâncit iar presiunile inflaţioniste sunt din nou în creştere. Dacă politicile nu-şi vor schimba direcţia, progresele în realizarea convergenţei se vor diminua, ceea ce va duce la deteriorarea veniturilor reale ale pensionarilor şi vor fi afectaţi semnificativ în special săracii. Un mix de politici mult mai echilibrat este necesar pentru a reduce probabilitatea unei astfel de evoluţii: în primul rând şi cel mai important, consolidarea fiscală însoţită de înăsprirea politicii monetare şi o flexibilitate mai mare a cursului de schimb valutar. În plus, politicile trebuie să devină mai predictibile şi guvernanţa trebuie să se îmbunătăţească, pentru a creşte perspectivele pe termen mediu privind convergenţa veniturilor", se arată în declaraţia FMI.
 
Citeşte şi:
 
Teodorovici contrazice FMI: Economia României confirmă trendul creşterii robuste înregistrat în guvernarea PSD
 
 
Dăncilă: Executivul va continua aplicarea Programului de Guvernare
 
România are una dintre cele mai mici datorii publice guvernamentale din Uniunea Europeană şi una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, motiv pentru care va continua să aplice programul de guvernare al PSD şi să consolideze investiţiile cu fonduri europene, a declarat premierul Viorica Dăncilă în urma întâlnirii cu delegaţia FMI.
 
Premierul Viorica Dăncilă a primit joi delegaţia de experţi a FMI, condusă de Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului pentru România şi Bulgaria, aflată în vizita anuală de evaluare a situaţiei macroeconomice, procedură de consultare periodică cu autorităţile naţionale.
 
În urma întâlnirii, premierul a subliniat că România a înregistrat în ultimii ani una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, tendinţă care, potrivit prognozelor, va continua în următorii ani. Pentru 2019, avansul economic este estimat la 5,5% din PIB, în condiţiile unui an agricol normal şi ale redresării sectorului serviciilor şi investiţiilor, iar în 2020, creşterea economică este estimată la 5,7%. 
 
”Chiar în această dimineaţă Eurostat şi Institutul Naţional de Statistică ne-au dat din nou veşti bune legate de creşterea Produsului Intern Brut. România înregistrează a doua cea mai mare creştere economică din UE pe primul trimestru al acestui an. Este un avans sustenabil, la care au contribuit aproape toate ramurile economiei. Datele oficiale privind evoluţia economică validează măsurile guvernamentale şi ne confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a afirmat prim-ministrul.
 
În acest context, investiţiile se vor consolida pe fondul unei îmbunătăţiri în implementarea proiectelor finanţate din fonduri UE, în condiţiile în care rata absorbţiei a crescut la 29%, foarte aproape de media europeană de 31%, a creşterii veniturilor populaţiei, precum şi a amplificării şi diversificării surselor bugetare naţionale de finanţare.
 
De asemenea, măsurile de stimulare fiscală acordate de Guvern sectorului construcţiilor au condus la o revigorare semnificativă a acestei activităţi în  trimestrul I 2019, evoluţie pozitivă care va contribui la creşterea economică, precum şi la redinamizarea investiţiilor.
 
Un alt aspect subliniat de premierul Dăncilă a fost faptul că România are una dintre cele mai mici datorii publice guvernamentale din Uniunea Europeană, fiind sub pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Datoria publică reprezintă 38,7% din PIB la finalul lunii martie 2019, potrivit legislaţiei naţionale, iar în conformitate cu metodologia UE, datoria administraţiei publice este de 34,9% din PIB, raportată la aceeaşi dată.
 
”Executivul va continua aplicarea Programului de Guvernare, în beneficiul românilor, în condiţiile asigurării echilibrelor economice menite să vizeze o dezvoltare sustenabilă a României, prin măsuri care vor duce la creşterea investiţiilor şi o alocare eficientă a resurselor”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă, precizând că  Guvernul are în vedere, în continuare, stimularea creşterii economice sustenabile, susţinerea investiţiilor, îmbunătăţirea şi simplificarea legislaţiei fiscale, ca urmare a dialogului cu mediul de afaceri, modernizarea şi îmbunătăţirea activităţii administraţiei fiscale, în scopul creşterii colectării veniturilor.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările