Autostrada demolată nu poate fi nici reparată. Există întârzieri la reconstruirea tronsonului Sibiu-Orăştie

Autostrada demolată nu poate fi nici reparată. Există întârzieri la reconstruirea tronsonului Sibiu-Orăştie

Tronsonul Sălişte-Cunţa a fost închis traficului din decembrie 2015, iar statul nu e în stare să o termine până în septembrie   FOTO Mediafax

Prima autostradă demolată din Europa, Sibiu – Orăştie, nu poate fi nici reparată, deoarece banii din fondul de bună execuţie nu pot fi accesaţi, astfel că acum Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are întârzieri în realizarea reparaţiilor, potrivit Digi24.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reamintim, o porţiune de câteva sute de metri de pe tronsonul Sălişte-Cunţa a fost demolată începând cu luna aprilie, după ce a fost folosită doar un an de la inaugurare. 
 
Problemele au apărut, iniţial, pe o porţiune de 200 de metri din autostrada Sibiu-Orăştie, deschisă în noiembrie 2014, chiar înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Bucata de autostradă a fost demolată şi trebuie refăcută complet, însă porţiunea cu probleme s-a extins la circa 600 de metri.
 
Iniţial, CNADNR a anunţat că autostrada va fi reparată de către constructor, respectiv grupul italian Salini Impregilo. Ulterior, a reziliat contractul cu acesta şi a anunţat că lucrările vor fi realizate în regie proprie, termenul pentru finalizarea tronsonului fiind 1 septembrie, potrivit lui Dan Costescu, ministrul Transporturilor.
 
Salini Impregilo a contestat, însă, acuzaţiile statului, iar reprezentanţii săi au acuzat statul că a impus deschiderea autostrăzii, fără ca aceasta să fie gata. 
Potrivit unei note a constructorului Salini Impregilo, datată 24 septembrie 2014, CNADNR a cerut ca tronsonul să fie deschis traficului la 15 noiembrie 2014. În ziua următoare, pe 16 noiembrie urma al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Constructorul a informat CNADNR că, potrivit graficului de lucrări, dar şi conform proiectului, traficul nu poate fi deschis la 15 noiembrie, aşa cum a cerut compania de stat. Motivul: mai întâi trebuie nivelate dealurile din jur şi drenată apa din sol şi abia apoi trebuie turnat asfaltul. Italienii au informat că dacă încep cu asfaltul şi apoi restul, o fac pe răspunderea CNADNR, iar aceasta îşi asumă costurile suplimentare şi daunele.
 
Un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor arăta că CNADNR trebuia să rezilieze încă de la începutul anului 2014 contractul cu grupul italian Salini Impregilo, şefii acesteia fiind avertizaţi de nu mai puţin de 275 de ori în privinţa calităţii proaste a lucrărilor.
Raportul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor arată că au fost emise 275 de rapoarte de neconformitate în privinţa lucrărilor, dintre care 249 de către firma Consitrans, consultantul ales de stat, iar alte 26 de către Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Braşov.
 
Documentul precizează că lucrările de construcţie trebuiau terminate până în data de 17 aprilie 2013, această dată nefiind respectată.
Documentul mai arată că CNADNR a pus siguranţa circulaţiei sub risc prin decizia de a inaugura autostrada. „Decizia conducerii companiei de a prelua lucrările executate în cadrul Contractului a fost nefundamentată, a fost luată cu încălcarea prevederilor Contractului şi a presupus preluarea unui risc nejustificat asupra circulaţiei“, potrivit raportului Corpului de Control.
 
Tronsonul Cunţa-Sălişte, lung de 22 de kilometri, a costat 605 milioane de lei, iar 85% din sumă au fost bani europeni nerambursabili. România riscă sancţiuni din partea Comisiei Europene din cauza neregulilor privind acest tronson.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările