Aninoasa şi luminiţa de la capătul tunelului. Cum a reuşit să renască primul oraş din România care a intrat în insolvenţă

Aninoasa şi luminiţa de la capătul tunelului. Cum a reuşit să renască primul oraş din România care a intrat în insolvenţă

Primăria Aninoasa a reuşit să-şi achite toate datoriile şi să iasă din insolvenţă după mai bine de un an de reorganizare

Primul oraş din România care a intrat în insolvenţă, în iunie 2013, a ieşit din procedura de reorganizare un an mai târziu, după ce şi-a achitat integral datoriile de aproape 5,9 milioane de lei, cu mult peste bugetul local. Primarul oraşului Aninoasa susţine că insolvenţa a fost, de fapt, soluţia salvatoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

La aproape doi ani de la ieşirea din insolvenţă, oraşul Aninoasa din Valea Jiului se poate mândri cu drumuri asfaltate, trotuare pavate, locuri de joacă şi capelă, cu un sistem nou de iluminat public şi conectare la reţeaua de gaz şi la sistemul de canalizare. În plus, Primăria Aninoasa a depus un proiect pentru atragerea de fonduri europene, iar un altul este în lucru. 
 
Oraşul Aninoasa din judeţul Hunedoara a ajuns în atenţia opiniei publice în urmă cu mai bine de trei ani, în iunie 2013, când primăria a cerut intrarea în insolvenţă, în baza Ordonanţei de Urgenţă 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, act normativ publicat în Monitorul Oficial cu doar câteva zile în urmă. Tribunalul Hunedoara a aprobat la 17 iunie 2013 cererea de intrare în insolvenţă a oraşului Aninoasa, localitate cu numai 5.000 de locuitori.  
 
Acum, la aproape doi ani de la ieşirea din procedura de reorganizare, Aninoasa se poate lăuda cu câteva realizări majore. Are un sistem nou de iluminat, drumurile au fost asfaltate, trotuarele pavate, iar copiii au locuri de joacă. „În momentul de faţă, suntem cu plăţile la zi. Nu avem nici acum venituri foarte mari, dar încercăm să ne descurcăm, am realizat multe investiţii de la ieşirea din insolvenţă. Am introdus gaz metan, apă şi canalizare, avem un sistem nou de iluminat, am asfaltat drumurile, avem pavaj pe tyrotuare, avem locuri de joacă, dar şi capelă“, a declarat, pentru „Adevărul“, Nicolae Dunca, primarul din Aninoasa, care în iunie a câştigat al doilea mandat la cârma oraşului. 
 
Primarul priveşte cu detaşare lucrurile şi recomandă insolvenţa oricărui edil care ajunge în situaţia disperată de a nu mai putea achita datoriile. Detaşarea este dată şi de faptul că înglodarea în datorii a fost manopera fostului primar, Ilie Botgros, cel care a pierdut cârma oraşului în anul 2012, după cinci mandate. „Eu chiar le recomand şi altor primari să nu le fie jenă să ceară insolvenţa dacă situaţia o impune, chiar dacă s-a ajuns aici din cauza lor sau a predecesorilor lor. Eu am cerut insolvenţa şi a fost cea mai bună soluţie, chiar dacă situaţia precară nu a fost generată de mine“, spune primarul Dunca. 
 

Aninoasa atrage fonduri europene

Pe perioada în care a fost în insovenţă, iunie 2013 – octombrie 2014, primăria Aninoasa nu a putut atrage fonduri europene pentru a aduce bunăstare comunităţii, însă edilul vrea să recupereze timpul şi banii pierduţi. A depus deja un proiect pentru care aşteaptă aprobarea finală, iar un altul este în lucru. Proiectul depus vizează atragerea a cinci milioane de euro pentru prevenirea excluziunii sociale, un proiect amplu şi complex care include, printre altele, şi construirea unei cantine sociale. Un al doilea proiect, aflat în lucru, urmăreşte atragerea a 13 milioane de euro. 
 
„Este un proiect integrat, care prevede construrea unei şcoli profesionale, dar şi a patru fabrici. Elevii ies specializaţi din şcoală şi intră direct în fabrică. Proiectul include şi construirea unui azil de bătrâni“, a mai spus primarul din Aninoasa.  
 

Insolvenţa, un balon de oxigen

Primarul Nicolae Dunca spune că intrarea în insolvenţă a oraşului Aninoasa a fost cea mai bună decizie, a fost „un balon de oxigen“, întrucât a presupus sistarea penalităţilor şi a dobânzilor. „Eu zic că a fost o decizie foarte bună pentru că s-au stopat penalităţile şi dobânzile, fără a fi sistate cheltuielile curente“, a spus Dunca. Potrivit prevederilor Ordonanţei 46 din 2013, pe durata procedurii insolvenţei, care poate dura şi trei ani, nu se pot derula investiţii şi nici nu se pot achiziţiona bunuri sau servicii, singurele cheltuieli permise fiind cele de funcţionare. „Aşa scrie în lege. Apa, curentul, telefonia, internetul nu pot fi oprite“, explica primarul în 2013. 
 
În iunie 2012, când a câştigat alegerile locale, Dunca a primit o primărie cu datorii de aproape 9,3 milioane de lei, la un buget annual de aproximativ patru milioane de lei. Primarul spune că din 2012 în 2013 a făcut „eforturi supraomeneşti“ pentru a plăti din datorii. În iunie 2013, când ordonanţa insolvenţei a picat ca o mănuşă pe situaţia oraşului, datoriile erau de 5,9 milioane de lei, din care 3,5 milioane de lei  - un credit contractat de fostul primar de la BCR.  
 
După intrarea în insolvenţă, primarul a putut în continuare să-şi gospodărească finanţele locale, dar cu avizul unui administrator judiciar numir de instanţă – firma SCP Tudor şi Asociaţii. „Mi-am menţinut funcţia de ordonator de credite, nu mi-a fost retrasă de către Tribunal, doar că administratorul judiciar venea cu viza asupra tuturor documentelor. Dacă înregistram abateri, administratorul putea cere retragerea funcţiei de ordonator de credite, dar nu a fost cazul“, a mai spus primarul. 
 
Planul de redreasare a oraşului Aninoasa a fost creionat pentru o perioadă de trei ani şi a fost respectat până în toamna lui 2014, moment în care Guvernul a venit în sprijinul primarului. Nicolae Dunca, membru al PSD, a reuşit la acel moment să îl convingă pe fonstul premier Victor Ponta să plătească restul rămas din suma datorată către creditori, respectiv 3,7 milioane de lei. Astfel, toate datoriile au fost stinse iar Tribunalul Hunedoara a admis, în octombrie 2014, ieşirea Aninoasei din insolvenţă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: