Anastasiu: creşterea salariilor bugetarilor şi a ajutoarelor sociale au adus criza forţei de muncă. Salariul minim trebuie corelat cu productivitatea

Anastasiu: creşterea salariilor bugetarilor şi a ajutoarelor sociale au adus criza forţei de muncă. Salariul minim trebuie corelat cu productivitatea

Deciziile Guvernului din ultimii ani de a majora salariile din sectorul bugetar şi ajutoarele sociale, nu au încurajat oamenii să muncească şi au adâncit criza de pe piaţa forţei de muncă din România, a spus Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, membră a CDR.

Ştiri pe aceeaşi temă

El a mai spus că Guvernul, dacă tot vrea să stabilească un salariu minim, ar trebui să facă acest lucru la nivel regional, întrucât în anumite zone defavorizate acest lucru ar putea duce la plecarea unor investitori, care, de regulă, sunt pragmatici şi chiar cinici. 
 
"Totodată, nu cred că salariul minim ar trebui să fie legat de studii sau de vechimea în muncă, ci de productivitatea pe care o are. Iar salariile pot creşte prin productivitate, iar productivitatea, prin educaţie. Însă aceste lucruri nu se pot face peste noapte", a continuat Anastasiu, citat de Hotnews. 
 
De asemenea, în opinia lui Iancu Guda, reprezentant al Coface, companie membră a CDR, atâta vreme cât avem 30% din PIB economie subterană nu putem acorda 6% din PIB educaţiei, aşa cum ar trebui, pentru a veni în întâmpinarea cererii de pe piaţa muncii. 
 
"În ce alocăm bani? În salarii şi în ajutoare sociale. Doi din trei lei merg în direcţia aceasta. Şi este stupid, pentru că nu avem coerenţă: cum să încurajezi munca în acest fel?", a spus Guda. 
 
Salariile au crescut din pix
 
El a arătat că ajutoarele sociale au crescut cu 50% în ultimii cinci ani, ceea ce îi încurajează pe oameni mai mult să stea acasă decât să muncească. 
 
"Apoi salariile, fără considerente de responsabilitate, fără criterii de performanţă, cresc cu 24% în ultimul an, în sectorul public. Au fost mărite cu 50% în ultimii trei ani şi s-au dublat în ultimii cinci ani. Din pix. Pentru un milion de votanţi, angajaţi în sectorul public", a acuzat Guda. 
 
Reprezentantul CDR a criticat şi intenţia Guvernului de a creşte salariul minim de la 1 noiembrie. 
 
"Cei care sunteţi în companii private ştiţi că, atunci când ai veniturile sub cheltuieli şi eşti pe pierdere, n-ai cum să creşti salariile în ritmul ăsta haotic, pe datorie, împovărând şi sacrificând generaţiile viitoare. Şi ce faci? Într-o piaţă de muncă deja tensionată, creşti aberant de mult salariile în sectorul public? Să pui presiune şi mai mare pe sectorul privat? Şi, dacă nu a fost suficient, mai vii şi cu un salariu minim pe economie, apropo, în două săptămâni. Dacă vă gândiţi la bugetul pentru luna următoare sau la cum supravieţuiţi luna următoare, iată încă 8% creştere pe salariul minim în două săptămâni. În condiţiile în care o treime din forţa de muncă este plătită la acest nivel", a adăugat el. 
 
Totodată, într-un studiu realizat de PwC România şi prezentat la conferinţa de marţi, se arată că România va avea un deficit de forţă de muncă de 1,1 milioane persoane în 2021, dacă nu se iau măsuri, iar o posibilă soluţie ar fi reactivarea unor persoane care acum nu muncesc. 
 
"Trebuie să ne uităm la categoriile de populaţie care ar putea deveni active pe piaţa forţei de muncă, iar într-un scenariu conservator, acest deficit se va putea reduce la 400.000, iar, într-un scenariu optimist, chiar am putea vorbi de un mic surplus", a mai arătat reprezentanta CDR, a afirmat Oana Munteanu, reprezentant al PwC, companie membră a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. 
 
Potrivit calculelor, există între 600.000 şi 1,2 milioane de persoane inactive, care pot fi integrate pe piaţa muncii. 
 
"Cine sunt aceste persoane? Avem partea de şomeri înregistraţi. Cifrele din şomaj arată foarte bine, problema este că cifrele de şomaj oficial nu respectă dimensiunea persoanelor neocupate, pentru că este vorba doar despre şomerii înregistraţi. Este vorba de 400.000 de şomeri. În plus, avem 3,2 milioane de pensionari sub 79 de ani care au potenţial de continuare a activităţii. De asemenea, avem 1,2 milioane de persoane în educaţie, care au peste 15 ani şi care au potenţial de activare. Totodată, vorbim de o categorie, poate cea mai interesantă: alte persoane inactive", a adăugat Munteanu. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările