Analiză economică: Cele mai profitabile industrii vs. cele aflate în declin major. Care sunt cele mai căutate meserii

O amplă analiză efectuată de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), pune în balanţă sectoarele economice care au crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu, faţă de cele care au scăzut cu mai mult de 50% în ultimii 10 ani.

Potrivit analizei, singurele două sectoare economice din România care au crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu sunt cele privind repararea echipamentelor de comunicaţii, urmat de sectorul activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (leasing de personal).

Astfel, repararea echipamentelor de comunicaţii a avut cea mai mare creştere, în ultimul deceniu, de 1.197%, până la o cifră de afaceri de 371 de milioane de lei, în timp ce sectorul activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (leasing de personal), cu un ritm de creştere a veniturilor în anul 2017 faţă de 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local) de 1.001%, până la 2,73 miliarde de lei.

„Aceste sectoare au fost impulsionate de creşterea echipamentelor de comunicaţii mobile (smartphone) şi de necesitatea companiilor pentru personal flexibil în contextul tensionării forţei de muncă (se lucrează din ce în ce mai mult pe bază de proiect)”, detaliază Guda.

Pe locul 3 în acest top sunt activităţile de asistenţă spitalicească (+818%), care au ajuns la venituri de până la 1 miliard de lei, la finele anului trecut, urmate de comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (+721%), până la 4,4 miliarde de lei, şi de activităţi ale centrelor de fitness (+699%), până la 144 de milioane de lei.

Locurile următoare sunt ocupate în această ordine de: call-centere (+657% – 1,9 miliarde de lei), comerţ cu ridicata de componente şi echipamente electronice şi de telecomunicaţii (+452% – 9,5 miliarde de lei), fabricarea altor echipamente electrice (+426% – 4,5 miliarde de lei), activităţi ale portalurilor web (+348% – 245 milioane de lei) şi activităţi de asistenţă stomatologică (+348% - 1,28 miliarde de lei).

În plus, în ceea ce priveşte sectoarele cu venituri în creştere în ultimul deceniu, preşedintele AAFBR a observat că, în primul rând, s-au dezvoltat, cu preponderenţă, companiile care oferă activităţi de comerţ sau prestări servicii, un singur sector fiind profilat pe producţie (fabricarea altor echipamente electrice).

Cele şase sectoare economice din România care au scăzut cu mai mult de 50% în ultimul deceniu

Pe de altă parte, activităţile holdingurilor au înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor în ultimul deceniu, de 70%, ajungând la 149 de milioane de lei.

Acest sector este urmat de cel de lucrări de demolare a construcţiilor şi de cultivarea arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi, cu o scădere a veniturilor fiecare de câte 68%, la finele anului trecut faţă de 2008 (înainte de impactul crizei financiare pe plan local), până la 348 de milioane de lei, respectiv de 131 de milioane de lei, se subliniază în analiza realizată de Guda, care este şi Service Director al Coface România.

Locul 4 l-a în acest top este ocupat de sectorul activităţi de editare a ziarelor (-66%), care şi-a redus veniturile până la 347 de milioane de lei, conform analizei citate. În urma acestuia s-au clasat cu câte o scădere a veniturilor per sector de 59%, activităţile de editare a revistelor şi periodicelor şi activităţile fotografice, coborând la 302 milioane de lei, respectiv 168 de milioane de lei.

Pe următoarele locuri în topul reducerii veniturilor, ca dinamică, s-au clasat, în această ordine, următoarele sectoare, potrivit analizei făcute de preşedintele AAFBR: fabricarea betonului (-46%, la aproape 1,34 miliarde de lei), lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor (-43%, la aproape 8,8 miliarde de lei), comerţul cu amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse (-41%, la 330 de milioane de lei) şi activităţile de arhitectură (-39%, la 1,21 miliarde de lei).

4 din 5 angajatori au nevoie stringentă de specialişti

Un studiu realizat de ManpowerGroup pe tema deficitului de personal arată că ţara noastră se situează pe locul doi în lume în privinţa ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depăşită doar de Japonia, unde 89% dintre angajatori au probleme la ocuparea posturilor vacante. 

Mai mult de 4 din 5 angajatori întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, iar meseriaşii, inginerii şi şoferii sunt cei mai greu de găsit.

Astfel, 81% dintre angajatorii din România întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, potrivit ediţiei 2018 a Studiului ManpowerGroup privind Deficitul de Talente, sondaj la care a răspuns un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori.

Dificultăţile de ocupare a posturilor vacante sunt mai răspândite decât în trecut, ponderea angajatorilor români care întâmpină asemenea greutăţi fiind cu 9 puncte procentuale peste cea raportată în ediţia 2016/2017 a Studiului privind Deficitul de Talente, când 72% dintre angajatorii români spuneau că sunt afectaţi de acest deficit. Răspândirea dificultăţilor variază în funcţie de dimensiunea organizaţiei, acestea afectând 9 din 10 organizaţii mari, cu peste 250 de angajaţi (91%), dar doar 67% dintre micro-organizaţii, adică organizaţii cu mai puţin de 10 angajaţi.

Nu doar ponderea angajatorilor afectaţi este mai mare decât în trecut, depăşind toate valorile raportate în cei 10 ani de studiu în România (2008-2018), ci şi gradul de dificultate în ocuparea posturilor este sporit, 36% dintre angajatori indicând că le este mai greu să angajeze oameni decât în 2016, iar 56% considerând că gradul de dificultate este similar. Numai 6% consideră că le este mai uşor să găsească oameni decât în trecut.

Potrivit angajatorilor, principalele cauze ale dificultăţilor sunt numărul insuficient de candidaţi disponibili pe piaţă (41%), lipsa de cunoştinţe profesionale specifice (aşa-numitele hard skills) (22%) şi lipsa experienţei necesare pentru postul vizat (16%). 15% dintre angajatori spun că aşteptările financiare ale candidaţilor sunt mai ridicate decât oferta.

Ce specialişti se caută

Ca şi în trecut, meseriaşii (mai ales electricieni, sudori şi mecanici) şi inginerii (mai ales ingineri chimişti, ingineri civili şi ingineri mecanici) ocupă primele două locuri în topul rolurilor pentru care se găseşte greu personalul necesar, urmaţi fiind de şoferi, îndeosebi şoferi de camioane, curierat, maşini-unelte şi transport în comun. Pe locurile 4 şi 5 se află reprezentaţii de vânzări şi personalul IT, mai ales experţii în securitate cibernetică, administratorii de reţea şi personalul de suport tehnic. În top pătrunde pentru prima dată şi personalul medical (locul 9 pe lista dificultăţilor), atât doctori şi asistenţi, cât şi alte roluri. Sunt greu de găsit şi diferite tipuri de profesionişti precum cercetători, manageri de proiect sau avocaţi (locul 7), dar şi managerii şi directorii (locul 8).

Majoritatea locurilor de muncă pentru care cererea este în creştere necesită un nivel mediu de specializare şi educaţie post-liceală, dar nu neapărat studii universitare.