Academia Română: Ce măsuri trebuie să ia România pentru a ieşi din criză

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Industria alimentară

Academia Română propune câteva măsuri pentru a ieşi din criză cu pierderi reduse, printre care menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei, împrumuturi care nu se răsfrâng asupra generaţiilor viitoare şi creşterea producţiei autohtone.

Criza coronavirus va duce, inevitabil, la reducerea veniturilor unei părţi importante a populaţiei, cel puţin pe parcursul unei perioade scurte de timp, dar care poate fi până la unul sau doi ani, arată un raport al Academiei Române, care propune o serie de soluţii pentru susţinerea populaţiei şi relansarea economiei. Academicienii sunt de părere că va exista cu siguranţă o perioadă postpandemie în care economia va trebui să beneficieze de o serie de stimuli pentru a reveni la o evoluţie normală.

Menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei este una din principalele măsuri pe care le propune Academia Română. O reducere a puterii de cumpărare, cel puţin pentru anumite categorii de gospodării, în condiţiile prelungirii perioadei crizei sanitare şi a creşterii ratei şomajului poate duce la o creştere a ratei de sărăcie, potrivit instituţiei. Academicienii recomandă diverse mecanisme create în mod special pentru perioada postpandemie, care să ajute în special categoriile defavorizate.

Să ţinem românii în ţară

O altă măsură importantă propusă este protejarea forţei de muncă şi menţinerea acesteia în ţară. Academia precizează că pandemia a afectat ţări în care există comunităţi importante de români, ceea ce determină probleme economice şi sociale României. Una dintre acestea este creşterea numărului românilor rezidenţi în aceste ţări la momentul pandemiei care se reîntorc în ţară pentru o perioadă scurtă de timp sau definitiv, ceea ce ar putea duce la o creştere semnificativă a ratei şomajului şi la creşterea cheltuielilor statului pentru asigurarea unor servicii sociale. Numai în prima lună de criză sanitară numărul şomerilor a crescut cu 58.000, ceea ce reprezintă în raport cu luna anterioară o creştere foarte mare de peste 16%.

Totodată, Academia afirmă că Guvernul trebuie să realizeze împrumuturi „cu cap”, în această perioadă, pentru a dezvolta producţia şi pentru a creşte investiţiile din economie. Astfel, guvernanţii trebuie să vină cu argumente solide care să arate că aceste împrumuturi nu se transferă ca povară generaţiilor următoare.

Mai precis, pe termen scurt, ar trebui să fie conservate actualele locuri de muncă şi să fie create noi locuri de muncă pentru atragerea, printre alţii, şi a românilor plecaţi în străinătate.

Pe termen mediu şi lung, prin împrumuturi pentru susţinerea economiei ar trebui să se asigure o rată de creştere a produsului intern brut superioară ratei de creştere a împrumuturilor.

„Având în vedere contextul în care ne aflăm, pentru dezvoltarea unor sectoare strategice ar trebui pus accentul pe atragerea de fonduri europene şi de fonduri private într-un sistem de fonduri de invesţii pentru infrastructură”, mai recomandă Academia.

Dezvoltarea producţiei autohtone

Academia Română mai subliniază că actuala criză poate reprezenta o bună oportunitate pentru încurajarea dezvoltării producţiei autohtone (naţionale sau locale) în sectoarele de activitate în care există materie primă şi piaţă de desfacere asigurată.

Cel mai bun exemplu în acest sens este cel al industriei alimentare. Pe parcursul ultimilor 30 de ani, România a importat produse agro–alimentare în valoare de peste 85 de miliarde euro înregistrând un deficit al balanţei de mărfuri pentru acestă categorie de mărfuri de peste 22 miliarde euro. Parte importantă a exporturilor de produse agricole este reprezentată de produse agricole voluminoase, ieftine şi neprelucrate (cereale, seminţe, animale vii etc.) care aduc un aport valutar redus balanţei comerciale a României.

Instituţia mai recomandă, de asemenea, dezvoltarea de întreprinderi cu capital românesc sau mixt plasate în lanţul valoric de producţie al întreprinderilor multinaţionale care asigură dezvoltarea de tehnologie modernă şi pătrunderea pe pieţele internaţionale pentru valorificarea producţiei interne.

Totodată, o strategie recomandată este de a investi în cercetarea ştiinţifică românească şi dezvoltarea învăţământului universitar de elită care să permită susţinerea dezvoltării strategice a economiei la nivelul competiţiei internaţionale.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite