97% dintre proiectele de infrastructură mare din România întârzie din cauza relaţiei cu autorităţile

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Asociaţia Pro Infrastructură
Foto Asociaţia Pro Infrastructură

97% dintre proiectele de infrastructură mare au avut întârzieri de implementare din cauza relaţiei deficitare cu organismele de reglementare şi a amenzilor rezultate din neînţelegerea regulamentelor, se arată într-un studiu realizat de Horváth & Partners

Alte motive care stau la baza înaintării greoaie sunt organizarea ineficientă a proceselor şi competenţelor interne, precum şi viciile de colaborare cu contractorii. Dezvoltarea strategiilor locale în principalele centre urbane ale ţării trenează, iar acest fapt generează lipsa de coerenţă a proiectelor.

Fără o îmbunătăţire a implementării proiectelor de infrastructură, municipiile din România vor rămâne departe de a atinge statutul de oraşe inteligente care, potrivit Comisiei Europene, reprezintă o comunitate în care serviciile şi reţelele tradiţionale sunt eficientizate prin folosirea tehnologiilor de telecomunicaţii şi digitale în sprijinul cetăţenilor şi economiei.

În prezent, aproximativ 20 de oraşe importante din România au demarat iniţiative de dezvoltare inteligentă aliniate nevoilor economiei şi locuitorilor săi, dintre care minimum 10 au fost începute în 2020. Printre acestea, în 2020 s-au distins ca exemple de gândire strategică: Alba Iulia, cu 106 proiecte, Cluj-Napoca, cu 54, Timişoara cu 26 şi Oradea, care numără 17 proiecte. Oradea s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, în comparaţie cu media naţională care se situează la 38,9%. Astfel, în perioada 2014-202, Oradea va absorbi 255,5 milioane euro, care sunt alocate în domeniile: mobilitate inteligentă, mod de viaţă inteligent, guvernanţă inteligentă, mediu înconjurător inteligent şi economie inteligentă. 

Studiul Horváth & Partners a inclus şi 50 de oraşe inteligente şi proiecte mari destinate să devină oraşe inteligente la nivel global, dintre care cinci reprezintă repere de reuşită în ceea ce priveşte practicile aplicate şi implementarea strategiilor: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai şi Copenhaga. Conform analizei, principalele trei caracteristici care stau la baza reuşitei unui proiect de oraş inteligent sunt: (1) în 98% dintre cazuri, definirea şi implementarea unor structuri eficiente de gestionare a proiectului, înainte de începerea acestuia; (2) 97% dintre proiecte au beneficiat de implicarea activiştilor de mediu şi a comunităţilor locale, înaintea demarării, nu la finalul proiectului; (3) în 92% dintre iniţiative, păstrarea unei relaţii bune cu contractorii a fost factorul de succes. 

Din perspectivă opusă, cauzele majore care duc la eşecul unor proiecte mari de infrastructură sunt: (1) întârzieri cauzate de o autoritate de reglementare - 97%; (2) amenzi aplicate de o autoritate de reglementare - 95%; (3) un model operaţional ineficient şi o relaţie deficitară cu contractorii – 90%.

“În afară de iniţiativele de succes pe care le-am analizat, putem trage concluzii importante şi din aspectele care au generat proiecte ineficiente. Printre acestea am remarcat lipsa înţelegerii corecte a aşteptării organismelor de reglementare şi comunicarea defectuoasă cu acestea, precum şi interpretarea eronată a cadrului de reglementare. Anii următori sunt definitorii pentru evoluţia economică şi socială a României. Având în vedere volumul semnificativ al fondurilor disponibile, succesul dezvoltării ţării noastre este, mai mult ca niciodată, legat de eficienţa structurilor pe care le definim pentru a gestiona proiectele importante şi gradul în care reuşim să absorbim banii primiţi din partea Uniunii Europene. Integrarea sistemelor inteligente în strategia de dezvoltare urbană este o prioritate, iar investiţiile în oraşele inteligente trebuie sprijinite prin valorificarea sinergiei dintre fondurile publice existente, cele europene, naţionale şi regionale”, a declarat Vlad Gheorghe, reprezentant Horváth & Partners.

În exerciţiul bugetar viitor, aferent perioadei 2021 – 2027, România va beneficia de peste 80 miliarde euro. Potrivit reprezentanţilor Horváth & Partners, ţara noastră va trebui să-şi mărească de 3 – 4 ori capacitatea de absorbţie, pentru a le putea utiliza în proporţie de 100%. O parte importantă a acestor fonduri, cele pentru reconstrucţie şi dezvoltare, sunt însă condiţionate de absorbţia fondurilor până în 2026.

Horváth & Partners s-a implicat de-a lungul timpului în proiecte de realizare şi implementare a strategiilor pentru oraşe inteligente. La nivel internaţional, compania este implicată în trei proiecte gigant din Arabia Saudită, unul dintre ele fiind un oraş care ar urma să aibă o dimensiune de 33 de ori mai mare decât a New York-ului, devenind astfel unul din cele mai mari hub-uri de afaceri şi tehnologie din lume. 

Horváth & Partners este membră în joint-venture-ul Evety, care oferă consultanţă companiilor care vor să-şi decarbonateze procesele şi să implementeze tehnologii pe bază de hidrogen verde şi pentru proiecte care vizează oraşele inteligente. Pe acest segment, Horváth & Partners are know-how-ul necesar pentru a oferi asistenţă pentru studiul de prefezabilitate şi stabilirea arhitecturii, realizarea caietelor de sarcini pentru achiziţia de tehnologie etc.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite