10 semnale de alarmă trase de Mugur Isărescu. Ce se întâmplă cu preţurile în 2020 şi de ce s-au închis fabrici în ultimele luni

10 semnale de alarmă trase de Mugur Isărescu. Ce se întâmplă cu preţurile în 2020 şi de ce s-au închis fabrici în ultimele luni

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Cel puţin 10 avertismente sunt menţionate în prezentarea Raportului privind inflaţie, făcută vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, unele extrem de clare, precum cele legate de creşterea salariilor şi a preţurilor şi altele mai subtile.

Potrivit analizei Hotnews.ro, acestea sunt:
 
1. La presiunile inflaţioniste au contribuit în proporţii însemnate şi prevederile legislative adoptate recent (OUG nr. 114/2018, modificată prin OUG nr. 19/2019). Dinamica proiectată a preţurilor administrate reflectă prevederile OUG nr. 19/2019, precum şi normele autorităţilor de profil (ANRE), şi are în vedere deciziile de plafonare a preţului de achiziţie al gazelor naturale şi, respectiv, al celui al energiei electrice la consumatorii finali.
 
2. Investiţiile sunt direct afectate de măsurile fiscale recente, care ar putea avea ca impact amânarea sau diminuarea de către agenţii economici a unei părţi a investiţiilor planificate, inclusiv a fluxului investiţiilor străine directe adresate României. În aceste condiţii, dinamici mai ridicate ale investiţiilor, esenţiale din perspectiva dezvoltării capacităţii productive a economiei, sunt strict condiţionate de ritmul atragerilor de fonduri europene, precum şi de alocările de investiţii derulate din fonduri publice.
 
3.Scenariul de bază indică continuarea majorării deficitului de cont curent ca pondere în PIB. În raport cu valoarea de tip „reper” de 4%, stipulată de Comisia Europeană ca indicator de performanţă pentru ţările membre ale Uniunii Europene, evoluţiile semnalează şi acumularea într-un ritm mai rapid a dezechilibrelor în plan extern în cazul României comparativ cu partenerii regionali.
 
4.Gradul de sustenabilitate a evoluţiilor la nivelul deficitului de cont curent este problematic şi din perspectiva preconizării finanţării doar parţiale a indicatorului pe seama atragerilor de fonduri europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar multianual curent şi, respectiv, a intrărilor de investiţii străine directe; acestea din urmă vor fi afectate de încetinirea activităţii economice a principalilor parteneri comerciali, precum şi de frecvenţa ridicată a modificărilor legislative în plan intern.
 
5.În pofida diminuării unor riscuri evidenţiate în runda precedentă, potenţialele efecte adverse de mai mare amploare ale OUG nr. 114/2018 fiind parţial atenuate de prevederile OUG nr. 19/2019, conduita politicii fiscale şi a celei de venituri îşi păstrează relevanţa ca sursă de riscuri, dar mai ales de incertitudini pe intervalul de proiecţie.
 
Astfel, configuraţia acestor politici ar putea fi grevată de calendarul electoral încărcat din intervalul 2019-2020, în condiţiile în care măsuri ce ar putea să favorizeze cheltuielile curente, în defavoarea celor cu aport investiţional, ar urma să aibă ca efect probabil diminuarea în şi mai mare măsură a spaţiului fiscal de manevră aflat la dispoziţia autorităţilor.
 
6.Aceste riscuri ar putea cunoaşte o amplificare în eventualitatea configurării unor dificultăţi în asigurarea surselor stabile de finanţare a deficitelor şi de refinanţare a datoriei publice, putând conduce inclusiv la afectarea poziţiei externe a economiei.
 
7.Noile prevederi legislative ale OUG nr. 19/2019 sunt de natură să facă impredictibil comportamentul investiţional al agenţilor din sectorul privat şi, în acelaşi timp, să complice, prin anumite reglementări punctuale, transmisia monetară, cu implicaţii asupra cadrului general al politicii monetare. Consecinţe posibile: diminuarea pe termen mediu şi lung a dinamicii PIB potenţial, o contracţie a volumului investiţiilor şi un dozaj mai puţin echilibrat al politicilor economice din România
 
8.Nu pot fi trecute cu vederea limitările de ordin structural cu care continuă să se confrunte mediul de afaceri în activitatea investiţională (în special cele referitoare la insuficienţa unei infrastructuri moderne de transport şi la deficitul de personal calificat). Acestora li se adaugă anumite preocupări asociate evoluţiei cursului de schimb al monedei naţionale şi instabilităţii cadrului legislativ.
 
Deşi încetinirea din industrie poate fi pusă parţial pe seama unor factori conjuncturali, precum lucrările de revizie ale unor rafinării sau creşterile substanţiale ale preţului masei lemnoase care inhibă activitatea din industria mobilei, un rol a revenit şi determinanţilor cu impact de durată la nivelul unor ramuri manufacturiere.
 
9. În ultimele luni, trei importanţi investitori au decis oprirea procesului de producţie derulat în fabricile locale. 
 
În industria alimentară, închiderea unei importante unităţi cu peste 400 de angajaţi a fost pusă pe seama deficitului de personal şi a schimbării obiceiurilor de consum ale populaţiei, în timp ce în industria uşoară – care a traversat al optulea trimestru consecutiv de contracţie a productivităţii – sistarea activităţii a două fabrici cu un total de circa 1 000 de angajaţi a avut loc ca urmare a pierderii competitivităţii odată cu avansul abrupt al costurilor cu forţa de muncă şi cu lipsa tot mai acută de angajaţi calificaţi. 
 
Pe lângă dificultăţile întâmpinate în procesul de recrutare, companiile resimt efectele unui cadru legislativ incert şi volatil care periclitează planurile de investiţii în unele sectoare-cheie ale economiei, cum sunt cel energetic al telecomunicaţiilor sau financiar. 
 
În consecinţă, Sondajul privind sentimentul mediului de afaceri din luna martie indică o înrăutăţire a condiţiilor de afaceri în România pentru 85 la sută dintre respondenţi, un nivel record, semnificativ peste cel de 73% consemnat în ediţia precedentă din octombrie 2018.
 
10.În pofida incertitudinilor asociate impactului modificărilor legislative, se poate decela în perspectivă o structură a creşterii economice al cărei principal motor va continua să rămână consumul, cu un parcurs corelat cu cel al venitului disponibil real, în contextul persistenţei avansului salariilor atât în mediul privat, cât şi în cel bugetar şi al majorării transferurilor bugetare (pe fondul creşterilor anunţate ale punctului de pensie). 
 
De notat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a urcat în trimestrul I 2019, din cauza scumpirilor la bunuri nealimentare şi servicii. Pentru serviciile de piaţă, determinante au fost deprecierea monedei naţionale şi unele majorări ale tarifelor la anumite servicii de telecomunicaţii, ca efect al modificărilor legislative care vizau impunerea unor taxe suplimentare companiilor din acest domeniu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările