Statistici oficiale: românii mănâncă mai ieftin şi pun mai mulţi bani deoparte

Scăderea preţurilor la alimente a acţionat ca un balon de oxigen pentru bugetele românilor

În premieră pentru perioada post-criză, cheltuielile populaţiei au avut o pondere mai mică de 90% în totalul veniturilor, sumele rămase pentru investiţii urcând spectaculos în trimestrul al doilea din acest an.

Datele Anchetei Bugetelor de Familie, centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), care evidenţiază veniturile şi cheltuielile gospodăriilor, arată schimbări semnificative în comportamentul financiar al populaţiei.

Cheltuielile şi-au redus la un minim istoric ponderea în venituri, iar sumele rămase pentru investiţii au crescut de trei ori din vara anului trecut până la mijlocul lui 2015.

Statisticile oficiale arată că o gospodărie a încasat în trimestrul al doilea venituri totale medii de 2.655 lei pe lună (unei persoane revenindu-i 997 de lei), iar cheltuielile s-au ridicat la 2.314 lei pe gospodărie, cu o pondere de 87,2% din totalul veniturilor. Această pondere este pentru prima dată, în ultimii 10 ani, sub 90%.

Cheltuieli mai mari pentru taxe şi investiţii

Structura cheltuielilor arată că pe partea de consum ponderea în total a scăzut de la 72,5% în trimestrul al doilea din 2014 la 71% în trimestrul al doilea din 2015, în timp ce pentru taxe şi investiţii ponderile au crescut sensibil.

Pentru taxe, impozite şi alte contribuţii la bugetul de stat, românii au plătit, în medie, 423,5 lei lunar (18,3% din totalul cheltuielilor) în trimestrul al doilea din 2015, faţă de 380 de lei lunar (16,8% din total) în aceeaşi perioadă din 2014. Iar pentru investiţii au plătit 27,7 lei lunar (1,2% pondere în total), faţă de 9 lei (0,4%).

Strictul necesar, în topul priorităţilor

O gospodărie a cheltuit în medie 2.314 lei pe lună în trimestrul al doilea (869 lei de persoană), mai arată datele INS.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost, şi în trimestrul al doilea din 2015, cele generate de costurile vieţii. Consumul de alimente a reprezentat 39,7% din totalul cheltuielilor de consum, urmate de întreţinerea locuinţei (16,4%), consumul de băuturi alcoolice şi tutun (8,1%), transport (6,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (5,6%), comunicaţii (5,1%) şi sănătate (5%). Pentru cultură şi educaţie, românii au cheltuit cel mai puţin - 3,4%, respectiv 0,4% din totalul bugetului lunar disponibil.

Persoanele de la oraşe au câştigat în medie venituri totale de 1.166 de lei, iar cele din mediul rural au obţinut circa 800 de lei. Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au avut o pondere de 53,9% din totalul veniturilor unei gospodării, reprezentând principala sursă de venituri.

Premieră absolută: salariile scad mai mult decât preţurile

În urma scăderii TVA la alimente, media generală a preţurilor a scăzut în august cu 0,5% faţă de iulie.

Dar tot în august a scăzut şi media generală a câştigurilor salariale nete, cu 1,9% faţă de iulie, reiese din statisticile oficiale.

Practic, puterea de cumpărare a populaţiei s-a erodat chiar dacă preţurile au scăzut, aceasta fiind o premieră absolută în istoria postdecembristă a României.

De regulă, puterea de cumpărare se eroda pe fondul creşterii preţurilor, în lunile (sau perioadele mai lungi) când dinamica preţurilor o depăşea pe cea a salariilor.

Iată că în august 2015 preţurile au scăzut uşor, dar salariile au scăzut mai mult decât acestea, rezultatul fiind tot o scădere a puterii de cumpărare. În august, salariul mediu net a fost de 1.813 lei, în timp ce câştigul salarial mediu brut s-a situat la 2.515 lei.

Cel mai mult au câştigat persoanele care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 4.781 de lei net, iar cel mai puţin - angajaţii din hoteluri şi restaurante (1.069 de lei).