Specialiștii români cartografiază riscul de cutremur în București. Multe apartamente din clădiri cu bulină sunt închiriate turiștilor, deși e ilegal

România are unul dintre cele mai mari riscuri de cutremur din Europa, alături de Turcia, Grecia, Albania și Italia. Bucureștiul este considerată capitala Uniunii Europene cea mai expusă riscului de cutremur.

Cutremurele evocă temeri legate de catastrofa din 1977 care, potrivit Băncii Mondiale, au fost 1.578 de victime în România și mișcarea tectonică a provocat pagube în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de dolari. La 4 martie se vor împlini 47 de ani de la tragedie.

„Cutremur” a fost cel mai căutat cuvânt pe Google în România în 2023, după cutremurul cu magnitudinea 7,8 din 6 februarie din Turcia și Siria și după cutremurul cu magnitudinea 5 din 14 februarie din județul Gorj, în România.

Aceste tragedii au tras un semnal de alarmă în România și au fost propuse noi politici. În martie anul trecut, fostul ministru al Dezvoltării Attila Cseke a sugerat interzicerea închirierii apartamentelor situate în clădiri cu nivel de risc seismic 1. Ordinul a fost aprobat de Parlamentul României și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

O căutare rapidă pe site-urile de închirieri arată că apartamentele din clădirile cu bulină roșie sunt în continuare închiriate în tot Bucureștiul, chiar dacă proprietarii riscă amenzi cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei.

Întrebat de Al Jazeera dacă știa că apartamentele din clădirile vulnerabile la cutremure erau încă anunțate pe site-ul lor, un purtător de cuvânt al Booking.com a răspuns prin e-mail: „Suntem conștienți de noua legislație și analizăm modul în care aceasta se aplică la Booking.com”.

Compania „subliniază, de asemenea, că partenerii noștri de cazare ar trebui să se asigure că sunt conștienți de obligațiile lor și că acționează în conformitate cu toate legile locale”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Booking.com.

Utilizarea datelor oficiale pentru cartografierea riscului seismic

„Personal, sunt foarte mulțumită de această măsură de interzicere a închirierii în punctele roșii”, a declarat Marina Batog, cofondatoare la ONG-ul Make Better (MKBT), axat pe inginerie.

„Este un pas în premieră pentru a stopa speculațiile pe clădirile vulnerabile din punct de vedere seismic și pentru a mobiliza fonduri private în renovarea seismică”, a spus ea, referindu-se la o tendință continuă de a cumpăra astfel de apartamente la prețuri mici, adesea în numerar, și de a le închiria la prețuri ridicate după renovare.

Mișcarea civic tech din România a folosit date oficiale pentru a cartografia toate clădirile din țară cu un punct roșu.

În cadrul unui proiect comun al Code for Romania și al ONG-ului Make Better, aceștia au creat site-ul „acasainsiguranta.ro” (casa în siguranță), care oferă resurse pentru a înțelege riscul seismic și cum să acționăm, individual și colectiv.

Având ca scop „să construiască tehnologie pentru a aborda probleme societale”, Code for Romania a apărut la sfârșitul anului 2015, în urma incendiului de la clubul de noapte Colectiv din București, unde au murit 64 de persoane, a explicat cofondatorul său, Bogdan Ivanel.

După ce au dezvoltat mai multe instrumente în timpul pandemiei COVID-19 și în contextul războiului din Ucraina, s-au gândit că „are sens să lucreze cu ceea ce ar putea fi următoarea potențială catastrofă în România - un cutremur”, a spus Ivanel.

Ei au fost inspirați de „Codeando Mexico”, un grup de inovare civică care, după cutremurul din 2017 din Puebla, a creat o hartă colaborativă a adăposturilor, a centrelor de ajutor și o bază de date cu supraviețuitori-voluntari.

Batog a spus că au mers din ușă în ușă la clădirile cu bulină roșie și au adunat date despre demografia acestora în 2016.

„Am vrut să știm cine locuiește acolo”, a spus ea. Au găsit „o mulțime de unități vacante”; unități locuite de chiriași vechi care sunt reticenți în a se muta și unități închiriate de grupuri mai sărace, care „practic schimbă siguranța pentru preț”, a adăugat ea.

Iar o tendință în creștere este aceea că acest tip de proprietate este achiziționat de persoane înstărite care plătesc în numerar - „deoarece clădirile cu bulină roșie nu sunt bancabile”, a spus Batog - care întreprind renovări și le închiriază pentru birouri sau apartamente turistice. „Hotelurile trebuie să treacă inspecții, Airbnb-urile nu”, a adăugat ea.

Nenumăratele structuri vulnerabile ale Bucureștiului

În ultimii ani au fost adoptate mai multe legi pentru a minimiza riscul seismic în România, inclusiv una care a intrat în vigoare în iulie 2022 pentru a permite consolidarea clădirilor cu risc seismic folosind fonduri de stat.

Cu toate acestea, progresele au fost lente. În ultimii 30 de ani, doar 26 de clădiri din România au fost renovate din fonduri publice, 19 dintre acestea fiind situate în București, potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, 220 de milioane de euro vor fi investiți în îmbunătățirea rezilienței seismice și a eficienței energetice pentru locuințele multifamiliale și clădirile publice din categoriile de risc 1 și 2, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România prin e-mail.