Sobele pe lemne ar putea deveni amintire. Ce angajament și-a luat România față de CE

România a modificat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030, pe care-l va trimite curând Comisiei Europene.

Sobele pe lemne ar putea deveni amintire. Foto Shutterstock

Printre angajamentele pe care țara noastră și le-a asumat se numără și înlocuirea sobelor pe lemne cu sisteme de încălzire mai eficiente. Ministerul Energiei a anunțat că va trimite „cu celeritate” PNIESC către Comisia Europeană, „România alăturându-se astfel statelor membre care au înaintat la nivel european planurile lor actualizate în domeniu”.

Planul revizuit include măsuri pentru reducerea emisiilor în sectoare esențiale precum energie, transport, locuire și industrie, și urmărește implementarea unor soluții tehnologice avansate, cum ar fi utilizarea hidrogenului regenerabil și eficientizarea energetică. 

„Implementarea proiectelor bazate pe sisteme de încălzire și răcire cu emisii scăzute de carbon, în special în zonele rurale, prin înlocuirea sobelor pe lemne ineficiente din punct de vedere energetic cu soluții mai eficiente folosind biomasă durabilă, pompe de căldură și alte sisteme eficiente și decarbonizarea sistemelor centralizare de termoficare din mediul urban”, se arată în documentul publicat pe site-ul ministerulșui de resort.

Pe de altă parte, pe fondul scăderii utilizării biomasei, în special în mediul rural, care va fi înlocuită cu tehnologii mai curate, ponderea SRE (surse de energie regenerabilă) în sectorul de încălzire și răcire va crește ușor până la sfârșitul deceniului, ajungând la 41,4% în 2030.

Deși biomasa este considerată o SRE, se preconizează că folosirea acesteia va scădea, pe de o parte pentru a conserva nivelul absorbțiilor produse de sectorul LULUCF (element de mare importanță în politica de decarbonizare), pe de alta din cauza consecințelor negative pe care utilizarea biomasei o are asupra calității aerului din cauza nivelului ridicat de emisii de GES. Sobele funcționând pe bază de biomasă vor fi înlocuite în principal cu pompe de căldură, tehnologie curată, clasificată, la rândul ei, ca fiind regenerabilă.

Ponderea energiei regenerabile în sectorul de încălzire va crește cu 41% 

Conform legislației europene (Directiva SRE modificată citată mai sus), ponderea SRE în consumul final de energie din sectorul încălzire & răcire trebuie să crească cu 0,8% anual în perioada 2021-2025. Datele statistice indică faptul că ponderea SRE în consumul final de energie din sectorul încălzire & răcire a fost de 26,3% în 2020, ceea ce conduce, conform legislației europene citate, la asumarea unei ținte de 30,3% SRE Î&R în 2025.

Predicțiile din actuala versiune a PNIESC-ului actualizat proiectează o pondere SRE în consumul final de energie din sectorul încălzire & răcire de 34,3% în 2025, peste ținta fixată de legislația europeană. Pentru perioada 2026-2030, legislația europeană impune o creștere anuală a SRE Î&R (Surse Regenerabile de Energie în sectorul Încălzire & Răcire) de 1,1%, ceea ce conduce la o țintă de 39,8% pentru 2030.

Predicțiile din actuala versiune a PNIESC-ului actualizat proiectează o pondere SRE în consumul final de energie din sectorul încălzire & răcire de 41,1% în 2030, și în acest caz peste ținta fixată de legislația europeană.

Statele UE trebuie să renunțe la sobele pe lemne și centralele de apartament

Potrivit datelor Eurostat, aproximativ 50% din toată energia consumată în UE este folosită pentru încălzire și răcire, iar mai mult de 70% provine încă din combustibili fosili (în mare parte gaze naturale, dar și lemne de foc). În sectorul rezidențial, aproximativ 80% din consumul final de energie este utilizat pentru încălzirea spațiului și a apei.

„Pompele de căldură sunt o tehnologie matură care este mult mai eficientă din punct de vedere energetic decât cazanele (termen generic cu referire la sistemele de încălzire cu combustibili fosili precum sobe pe lemne sau centrale de apartament - n. red.). Acestea permit o utilizare mai mare a surselor de energie regenerabilă, a energiei ambientale și a căldurii reziduale. În clădiri, pompele de căldură sunt folosite pentru încălzire, apă caldă și în unele cazuri și pentru răcire. În loc să producă căldură, ele extrag și îmbunătățesc energia ambientală (căldură sau rece din aerul exterior și apele de suprafață sau de canalizare) sau energie geotermală (căldură sau rece din sol sau din apele subterane). Ciclul de refrigerare este în majoritatea cazurilor un ciclu de compresie a vaporilor care consumă energie electrică, dar există și cicluri de sorbție care sunt conduse de căldură”, se arată în documentul Comisiei Europene

30 de milioane de pompe de căldură vor fi instalate în UE până în 2030

Un raport publicat în 2022 de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că pompele de căldură vor scădea cererea Europei de gaz pentru încălzirea clădirilor cu cel puțin 21 de miliarde de metri cubi în 2030.

În conformitate cu obiectivele Pactului ecologic al UE, planul REPowerEU solicită investiții anticipate în surse regenerabile și eficiență energetică. Acesta are ca scop reducerea importurilor de combustibili fosili, dublarea ratei actuale de implementare a pompelor de căldură în clădiri și accelerarea implementării pompelor de căldură din rețelele mari de încălzire și răcire. Cu 3 milioane de pompe de căldură instalate doar în 2022, obiectivul este de a instala cel puțin 10 milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2027.

În plus, odată cu eliminarea treptată a cazanelor de sine stătătoare până în 2029 (în conformitate cu regulile de proiectare ecologică), se poate aștepta instalarea a cel puțin 30 de milioane de pompe de căldură suplimentare până în 2030 față de 2020, majoritatea hidronice (inclusiv hibrizi). Această ambiție a fost exprimată în Planul Industrial Green Deal .

Este nevoie de 750.000 de instalatori specializați în pompe de căldură

Pentru a accelera producția de pompe de căldură și implementarea acestora, sunt necesari încă 750.000 de instalatori și cel puțin 50% dintre instalatorii existenți vor trebui să fie recalificați pentru a lucra cu pompe de căldură.

Investiția totală în pompe de căldură în UE aproape s-a dublat de la 13 miliarde EUR în 2020 la 23 miliarde EUR în 2023, în ciuda încetinirii în 2023, din cauza prețurilor la energie de răcire și a reducerii subvențiilor.