Sergiu Oprescu, şeful ARB: Băncile trăiau în propria lor bulă, îşi imaginau că nu va veni criza. Multe dintre creditele acordate erau disproporţionate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Băncile trăiau înainte de criză în propria lor bulă, clienţii estimând venituri tot mai mari, iar băncile nu îşi imaginau că va veni criza, astfel că multe din creditele acordate companiilor erau disproporţionate faţă de bilanţurile firmelor, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

„În acest peisaj, noi vedeam clienţii care la rândul lor beneficiau de creşteri extrem de importante ale afacerilor. Se lua în calcul un coeficient de creştere anuală a afacerilor de 30-40-50%. Şi băncile trăiau, să ştiţi, în propriul lor bubble. Clienţii îşi imaginau că ziua de mâine va fi tot mai bună, iar băncile îşi imaginau că nu va veni criză. Când ea a venit, multe din creditele acordate deja erau disproporţionate faţă de bilanţurile firmelor“, a spus şeful ARB, citat de Mediafax.

Spre exemplu, o companie care avea afaceri de 10 milioane euro lua un credit de 6 milioane euro, sperând că anul următor va rula 15 milioane euro, însă realitatea anului următor arăta că afacerile s-au restrâns la 6 milioane euro, astfel împrumutul devenind insuportabil.

Piaţa bancară a intrat astfel într-o perioadă de reglementare acerbă pentru evitarea unor astfel de crize pe viitor, iar băncile, care au început să vadă despre ce este vorba, au început să-şi înăsprească politicile de risc.

„Această înăsprire a politicilor de risc bineînţeles că se suprapune şi în mediul economic, care a condus la o scădere accentuată a valorii colateralului. Ca atare, a fost un efect de foarfecă: băncile, pe de o parte, au cerut să finanţeze din ce în ce mai mult pe bază de colateral, iar pe partea cealaltă valoarea colateralului a scăzut, ca atare capacitatea de angajare de credite din partea antreprenorilor a scăzut. Deci am intrat într-un efect de foarfecă care a început să comprime capacitatea de creditare“, a explicat Oprescu.

El a recunoscut că băncile au comunicat greşit, ceea ce a condus la o lipsă de încredere între clientelă şi sistemul bancar, astfel că băncile au ajuns să aibă lichidităţi prea mari şi capacitatea de creditare neacoperită.

„Este un sistem bancar extrem de bine capitalizat, are o lichiditate excesivă, după părerea mea. Este o lichiditatea care este un argument în favoarea creditării. Avem şi câteva argumente în defavoarea creditării: unul dintre acestea este tendinţa europeană de suprareglementare, dar cu accente şi cu derapaje şi locale, o tendinţă la care băncile trebuie să răspundă pentru că, în final, băncile sunt societăţi de intermediere“, a completat preşedintele ARB.

Oprescu a afirmat că ciclul financiar, care se situează încă în scădere, ar trebui resincronizat cu cel economic, ceea ce ar conduce la o creştere de prosperitate economică, prin ridicarea nivelului redus al intermedierii financiare, cel mai mic din Uniunea Europeană.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să resincronizăm ciclul financiar cu ciclul economic. Noi suntem într-un ciclu financiar de scădere, din păcate, de scădere a creditului neguvernamental, a intermedierii financiare. În ciclul economic, suntem din 2011 încoace într-o creştere economică moderată, poate sub potenţial, însă ciclul financiar este în continuare în scădere. De aceea, resincronizarea celor două ar putea să ducă evident la o creştere de prosperitate economică la nivelul României, pentru că România are un mare avantaj, având cel mai mic nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană“, a afirmat Oprescu, care este şi preşedintele Alpha Bank, la o conferinţă pe teme bancare.

El a arătat că ridicarea acestui nivel destul de redus ar putea să aibă cea mai mare tracţiune pe creşterea bunăstării naţionale exprimată prin PIB/cap de locuitor la nivelul României.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite