Se apropie o furtună economică pe mai multe continente: SUA, în risc de recesiune. Europa, sub ameninţarea datoriilor suverane

0
0
Criza economica criza financiara FOTO Shutterstock
Foto Shutterstock

Evenimentele economice recente ├«nregistrate ├«n SUA ┼či ├«n Europa, coroborate cu infla┼úia ridicat─â┼či inten┼úia BCE de a┬áopri injec┼úiile de lichiditate, indic─â o posibil─â furtun─â economic─â pe mai multe continente, consider─â analistul XTB Claudiu Cazacu.

Potrivit acestuia, principalele aspecte economice demne de luat în calcul sunt următoarele:

- miercuri, banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referinţă cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid decât în orice moment de după 1994. 

- Decizia Rezervei Federale a venit într-o perioadă în care presiunea pentru acţiune devenise deosebit de puternică. 

- Vineri, infla┼úia din SUA a fost anun┼úat─â la 8,6%, un v├órf al ultimelor 4 decenii ┼či cu 0,3 puncte peste nivelul a┼čteptat.┬á

Speranţele de a fi văzut deja un vârf al inflaţiei, enunţate după scăderea din aprilie la 8,4% de la 8,5% în martie de unele bănci în analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru răspunsul băncii centrale modificate în sus.

├Än ┼čirul posibilit─â┼úilor, e drept, marginal, ap─âruse ┼či varianta unei cre┼čteri de 1 punct procentual. A c├ónt─ârit, ├«ns─â, mai greu necesitatea de a nu crea valuri ┼či mai mari ├«n pie┼úe, deja destul de speriate de condi┼úiile curente.

VIX, indice al volatilit─â┼úii considerat ┼či un mod de a cuantifica temerile investitorilor, a fost pe 13 iunie nu departe de 35, la mic─â distan┼ú─â de v├órful anului.┬á

Indicele S&P500 al bursei din SUA a cobor├ót cu 9,2% ├«n iunie p├ón─â pe 16 iunie, ora 16, aproape toate sc─âderile petrec├óndu-se joi, vineri ┼či luni.

Contrapartid─â la v├ónzare zilele acestea a fost greu de g─âsit, ┼či ├«n birourile b─âncilor ┼či institu┼úiilor de market-making a fost mai dificil─â misiunea de a afla cump─âr─âtori doritori de a acumula at├ót ac┼úiuni, c├ót mai ales titluri de datorie, obliga┼úiuni corporative ┼či suverane.

Cererea mai redus─â pentru titluri de stat a dus la o sc─âdere accentuat─â a pre┼úurilor acestora, ┼či, astfel, la o cre┼čtere a dob├ónzilor pe care trebuie s─â le pl─âteasc─â statele atunci c├ónd se ├«mprumut─â cu noi emisiuni de pe pie┼úe. Pentru cele vechi, varia┼úiile pre┼úului afecteaz─â doar de┼úin─âtorii actuali, ┼či nu statul, care continu─â s─â pl─âteasc─â ├«n contul lor dob├ónzile mai mici agreate anterior.

Pentru cei care au urm─ârit criza datoriei suverane din Europa, ├«n 2011 ┼či 2012, ┼či dificult─â┼úile ├«nt├ómpinate de Grecia, care au dus la restructurarea datoriei ├«n c├óteva etape, dar au reverberat ├«n pia┼úa de datorie public─â a Italiei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei, printre altele, fenomenul de cre┼čtere a dob├ónzilor treze┼čte amintiri puternice.

De data aceasta, Banca Central─â European─â (BCE) a reac┼úionat rapid, anun┼ú├ónd un instrument pentru a evita ÔÇ×fragmentareaÔÇŁ la nivel european, un mod de a spune c─â va interveni pentru a ├«ncerca s─â limiteze disparit─â┼úile ├«n cre┼čtere ┼či nivelul prea mare, mai ales pe termen lung, al dob├ónzilor pentru state ca Italia, cu o povar─â mare a datoriei publice ├«n raport cu PIB-ul.

Este o veste bun─â, dar reinvestirea flexibil─â a unor sume (din programele anterioare ale BCE care ajung la scaden┼ú─â) pentru a sprijini state mai vulnerabile va fi supus─â testului pie┼úelor, pentru c─â trendul major de scumpire a creditului nu va fi u┼čor de contracarat.

O nou─â criz─â a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa, ├«n lupta cu pre┼úurile mai mari la energie, alimente ┼či nu numai, ┼či supus─â ├«n plus consecin┼úelor conflictului din Ucraina.

BCE va opri injec┼úiile de lichiditate, ├«n cur├ónd, ┼či se a┼čteapt─â s─â ├«nceap─â un ┼čir de major─âri de dob├ónd─â, prima fiind ├«n iulie, de 0,25 puncte, dup─â o lung─â perioad─â de dob├ónzi negative la depozite.

Revenind la SUA, unde ├«ncrederea consumatorilor a ajuns la 50,2 puncte potrivit Universit─â┼úii din Michigan, un minim record, ┼či cu v├ónz─ârile cu am─ânuntul ├«n sc─âdere lunar─â de 0,3%, potrivit datelor cele mai recente, motorul economiei nu merge cu ÔÇ×to┼úi cilindriiÔÇŁ.

La conferin┼úa de pres─â de miercuri, Jerome Powell a spus c─â Fed nu dore┼čte s─â induc─â o recesiune, dar o aterizare lin─â a devenit mai dificil de ob┼úinut.

Liderul Fed a vorbit despre factorii pe care nu-i poate controla precum pre┼úul materiilor prime, care ar putea lua din m├óinile Rezervei Federale ┼čansa de a evita o recesiune.

Pentru pie┼úe, ipoteza recesiunii ├«n 2023 a prins ┼či mai mult contur. Nu mai sunt mul┼úi cei care v─âd spa┼úiu de evitare a contrac┼úiei economiei americane.

Potrivit unui sondaj Financial Times, 70% dintre economi┼čtii intervieva┼úi a┼čteapt─â o recesiune ├«n SUA anul viitor.

Dob├ónzile sunt v─âzute la peste 3% anul acesta de jum─âtate din membrii comitetului Fed, ┼či la cel pu┼úin 3,375% de o alt─â jum─âtate dintre ei.

Traderii de la Chicago sunt ┼či mai pesimi┼čti, observ├ónd o probabilitate de peste 77% pentru dob├ónzi, la 3,5% sau mai sus ├«n decembrie, potrivit datelor de joi, ora 16.

În Marea Britanie, Banca Angliei a hotărât să ridice costul creditului, majorând rata de referinţă cu 0,25 puncte, la 1,25%, joi, după un vot strâns în care 3 din 9 membri ai Comitetului au votat o majorare de 0,5 puncte.

Scăderea economiei de 0,3% în aprilie, după 0,1% în martie, i-a convins, cel mai probabil, să nu ia în seamă doar inflaţia, care a atins 9% în aprilie.

Băncile centrale din mai toată lumea sunt puse în faţa unor decizii foarte grele. 

De la riscul recesiunii, ├«n SUA ┼či Marea Britanie (┼či multe alte state), la cel al unei noi crize a datoriilor suverane, ├«n Europa, autorit─â┼úile monetare aleg s─â ├«n─âspreasc─â mediul financiar, reduc├ónd u┼čurin┼úa cu care se ob┼úine creditul ├«n economie pentru a ├«ncetini infla┼úia, sper├ónd c─â vor alege amestecul optim ┼či ├«┼či vor atinge obiectivul f─âr─â daune colaterale mari.

Investitorii, pe burse ┼či pie┼úele de datorie public─â, au ales s─â lichidizeze o parte din de┼úineri, prefer├ónd relativa siguran┼ú─â a cash-ului speran┼úei de a ob┼úine randamente mai bune.

De┼či, pe termen relativ scurt, de ordinul s─âpt─âm├ónilor, dup─â un pesimism accentuat pot ap─ârea pe burse ┼či reac┼úii pozitive, e nevoie de o rapid─â ├«mbun─ât─â┼úire a datelor macro ┼či de o calmare a pre┼úurilor materiilor prime, ├«n special ├«n zona de energie, pentru a evita riscul unor ajust─âri pronun┼úate ale dinamicii PIB-ului global.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite