Salariul minim european poate provoca șomaj și falimente. Economist: „Cei care acum aplaudă s-ar putea să regrete”
0Un salariu minim european care să asigure un nivel de trai decent pentru fiecare muncitor din UE pare o idee generoasă. Economistul Radu Nechita, profesor la UBB, atrage atenția că un salariu minim peste nivelul productivității, impus prin decizie politică, poate provoca șomaj și falimente.
Salariu minim european nu înseamnă că românii vor avea același salariu minim precum francezii, germanii sau bulgarii.
Legea privind stabilirea salariilor minime europene, adoptată zilele trecute de Guvern, prevede o procedură de stabilire a salariului minim european.
Astfel, formula salariului minim european prevede că salariul minim pe economie să se încadreze în cel puțin 50% din salariul mediu.
Ce înseamnă asta pe termen scurt? De la 1 iulie, salariul minim se majorează de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, majorare de care vor beneficia 1,8 milioane de angajați.
Pe termen lung, o asemenea măsură, luată politic, fără a fi corelată cu productivitatea, poate avea efecte nocive, susține economistul Radu Nechita, cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, despre efectele acestei măsuri.
Precizăm că stabilirea salariului minim european este un jalon din PNRR pentru România, și, practic, asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Scopul este de a asigura un nivel de trai decent pentru muncitorii din UE.
Salariului minim european poate provoca șomaj și falimente
Adevărul: Ce efect credeți că va avea introducerea salariului minim european asupra economiei românești? Cum se vor descurca micile afaceri?
Radu Nechita: Înainte de toate, trebuie să înțelegem că este vorba despre o procedură europeană de determinare a salariului minim nu de un salariu minim unic la nivel european. Și aici apare imediat întrebarea: dar de ce să nu avem un singur salariu minim la nivelul UE? Care să fie? Cel de 477 euro/lună, din Bulgaria sau cel de 2.571 euro/lună din Luxemburg? Chiar așa, dacă salariul minim este o decizie politică, de ce nu stabilesc politicienii salariul minim peste tot la 2571 euro/lună? Pentru că până și cel mai ignorant politician, împreună cu cel mai ignorant alegător median intuiesc că o astfel de măsură ar împinge în șomaj o mulțime de angajați (care nu au o productivitate lunară superioară acestei valori) și în faliment firmele care ar fi menține angajați plătiți peste nivelul productivității lor.
Același efect se produce oricând un salariu minim peste nivelul productivității este impus prin decizie politică. Diferă doar amploarea efectelor, în funcție de cât de mare este diferența dintre nivelul minim legal și productivitate. Iar acest lucru este adevărat indiferent dacă măsura este luată de autoritățile naționale sau de cele europene.
„Aviz celor care acum aplaudă această măsură”
Micile afaceri se vor descurca mai greu decât marile afaceri. Acestea din urmă pot face investiții prin care să substituie muncitorii mai puțini productivi prin mașini, roboți, procese automatizate și chiar prin munca clienților lor.
De exemplu, unele lanțuri de alimentație rapidă au instalat deja ecrane la care clientul își tastează comanda singur (și „pe gratis”), supermarketurile au introdus case unde ne scanăm singuri produsele, companii de telefonie mobilă sau bănci te poartă prin tot meniul lor de asistență telefonică înainte să poți interacționa cu un operator uman etc.
Cel mai probabil, firmele mici vor încerca alte strategii: vor încărcarea normelor de lucru, substituirea normelor întregi prin norme reduse, astfel încât să fie acoperite doar vârfurile de cerere, vor trece la angajări parțial sau total la negru sau chiar vor concedia angajați.
În funcție de nivelul concurenței pe piața pe care operează, vor putea încerca să transfere asupra consumatorilor o parte din costurile suplimentare cu mâna de lucru (prețuri mai mari, porții mai mici, calitate mai slabă etc.).
Pe viitor, firmele vor căuta angajați cât mai productivi și vor ezita să asume riscul angajării unor persoane fără calificare și/sau fără experiență. Aviz celor care acum aplaudă această măsură: unii dintre ei vor constata că salariul minim este de fapt zero atunci când nu ai productivitatea mai mare decât salariul minim legal.
„Salariul minim legal a fost mereu un instrument de campanie electorală”
Cât de adecvată vi se pare formula aleasă de guvernul român pentru a calcula acest salariu în contextul economiei românești? Cum vedeți relația dintre salariul minim european – costul vieții și condițiile economice actuale din România?
Potrivit Directivei 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, prevederile acesteia trebuie transpuse în legislația națională până la 15 noiembrie 2024. Printre altele, este vorba de stabilirea nivelului salariului minim în funcție de salariul mediu, recomandarea fiind ca el să fie minim 50% din acesta din urmă.
Salariul minim legal a fost mereu un instrument de campanie electorală foarte apreciat de politicienii care doreau să pară generoși (pe banii firmelor) fără să fie nevoiți să mărească impozitele: nivelul productivității nu era printre preocupările lor și nu exista o limită clară a arbitrariului de care puteau da dovadă.
„Nivelul de salariilor din România depinde de productivitatea de la noi”
Din acest punct de vedere, faptul că salariul minim nu mai este la cheremul politicienilor pare un lucru bun, pentru că el ar depinde acum de salariul mediu.
O analiză atentă ne permite să intuim cel puțin două probleme viitoare.
Prima problemă potențială este una politică: arbitrariul se va muta de la nivelul salariului minim la procentul din salariul mediu. Deja se vorbește despre un nivel de 52% din salariul mediu, nu doar de 50%.
A doua problemă este una de matematică: mărind salariul minim pentru a-l apropia de salariul mediu, acesta din urmă crește și el.
Nivelul de salariilor din România depinde de productivitatea de la noi din țară. Pentru ca aceasta să crească, este nevoie de mai mult capital (atât fizic, adică mașini, utilaje, calculatoare, cât și uman, adică o calificare mai înaltă). Altfel spus, este nevoie de mai mulți întreprinzători, români și străini, de un aflux de capital care să fie atras de un mediu de afaceri prietenos și predictibil. Acesta nu se numără printre obiectivele uni stat extractiv ca al nostru, care tratează România ca pe o colonie și sectorul privat ca pe un sac fără fund bun doar să finanțeze sinecuri.
„Orice nouă povară birocratică din vest ne îngreunează drumul către prosperitate”
Cum vi se pare faptul că salariul minim european a fost introdus ca un jalon în PNRR?
Nu știu care a fost raționamentul care a justificat acceptarea acestei idei. Poate că intenția a fost de reducere a arbitrariului politicianului român, poate că intenția a fost de a ameliora nivelul de trai al celor care câștigă salariile cele mai mici. Dar politicile trebuie evaluate după rezultatele lor, nu după intențiile sau declarațiile de intenție ale autorilor.
UE este o economie hiper-reglementată, din care fug întreprinzătorii și care nu reușește să aibă foarte multe firme relevante la nivel mondial. Acest lucru înseamnă o creștere economică mai redusă în UE decât în restul lumii. Poate că, pentru moment, asta nu-i deranjează prea tare pe cei care trăiesc în țările mai bogate.
Dar noi, cei din Europa Centrală și de Est, trebuie să urmărim politicile favorabile creșterii și dezvoltării economice, nu iluziile pseudo-egalitariste ale celor care încă își permit luxul unor erori strategice. Noi nu avem altă șansă de a ne ridica nivelul de trai și de a-i ajunge din urmă pe cei care nu au fost de partea greșită a cortinei de fier. Orice uniformizare, orice nouă povară birocratică din vest aruncată și asupra noastră ne reduce avantajul competitiv și ne îngreunează drumul către prosperitate.
„Atractivitatea României pentru investitorii străini va fi mai redusă în anumite domenii”
Cum ar afecta introducerea unui salariu minim european poziția României pe piața muncii din UE, în special în ceea ce privește migrația forței de muncă și competitivitatea?
Este impropriu să vorbim despre competitivitate unei țări altfel decât în sensul de atractivitatea mediului său de afaceri: nu țările sunt în concurență, ci firmele. Nu există o singură piață a muncii: angajatul necalificat nu concurează pe aceeași piață cu lucrătorul calificat, plătit cu de 5 sau 10 ori salariul minim pe economie. Altfel spus, lucrătorul cu salariul aproape de nivelul minim dintr-un sector industrial sau agricol precum și firma care-l angajează vor fi mai afectați decât cel de pe anumite zone din IT sau din domeniul medical.
Pe scurt, ca urmare a acestui nou mod de stabili salariul minim, atractivitatea României pentru investitorii străini este mai redusă în anumite domenii fără ca atractivitatea în alte domenii să fi sporit.
Efectul asupra migrației este mai greu de intuit: ce vor face lucrătorii care vor fi concediați de o firmă care se mută în Bulgaria, Turcia sau Republica Moldova? Vor pleca în Spania? Sau, comparând salariul minim de la noi cu cel din Spania, vor lua decizia de rămâne în țară pe ajutor de șomaj sau diverse alocații sociale? Nu dispun de suficiente date pentru a putea răspunde la această întrebare.
Dincolo de ideea generoasă a unui venit minim pentru o viață decentă, concluzia economistului Radu Nechita este că salariul minim european poate provoca șomaj și falimente, dar și alte provocări.
Se încarcă comentariile...
