Cum poate fi revitalizată economia României în UE. „Vom fi o victimă a sinuciderii sectorului auto european”
0Țările bogate ale Europei își permit niște „extravaganțe” economice prevăzute în Pactul Verde European, care pentru țările mai sărace, precum România, ar însemna împingerea oamenilor rezonabili în brațele partidelor extremiste, susține economistul Radu Nechita.
„Adevărul” a discutat cu conferențiarul universitar Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai (Facultatea de Studii Europene), co-autorul studiului „Revitalizarea Pieței Unice pentru următorii 30 de ani” despre cum poate economia României să fie revitalizată în cadrul Uniunii Europene. Raportul a fost prezentat, zilele trecute, la Bruxelles.
Una dintre măsurile europene care are un impact foarte puternic în toate domeniile activității economice din România și din întreaga UE este Pactul Verde European, așa-zisul „Green Deal”.
„Impactul anumitor prevederi din „Green Deal” este foarte grav și la noi. Este un fel de whishful thinking (confundarea dorințelor cu realitatea – n. red.) îmbinat cu ideologie și cu dispoziții ce favorizează anumite lobby-uri industriale, care au tehnologii acceptate de clienți numai dacă sunt blocate alternativele”, susține Nechita.
El exemplifică prin vehiculatele restricții de comercializare a motoarelor cu combustie internă: „În momentul în care tu vii și spui că vrei să interzici autoturismele clasice, tu distrugi o industrie în care Europa este lider mondial”.
Economistul a precizat că, deși astfel de propuneri nu au fost aprobate deocamdată, acestea sunt de natură să descurajeze investițiile în tehnologia motoarelor cu combustie internă. Vehicularea unor astfel de amenințări va face companiile să reducă investițiile sau să le mute în altă parte.
Nechita nu contestă o serie de avantaje ale automobilului electric.
„Eu constat însă că, în prezent, dezavantajele sunt suficient de mari încât cumpărătorul, dacă trebuie să plătească prețul fără subvenții, el va alege motorul cu combustie internă, nu automobilul electric. Atunci noi sabotăm o tehnologie viabilă și fiabilă și o înlocuim cu prototipuri subvenționate.”
„România, victimă a sinuciderii politice a sectorului industriei auto”
„Între țările mai sărace ale UE, România va fi o victimă a sabotării, a sinuciderii politice a sectorului industriei auto, pentru că noi avem nu numai doi mari producători de automobile, dar și numeroase firme care produc subansamble, cutii de viteză, volane, cablaje electrice ș.a.m.d.”, spune economistul.
Slovacia, Ungaria și Polonia vor fi în situații similare. „E simplu să zicem: „să treacă industria auto la automobile electrice”. Impactul va fi devastator mai ales dacă faci tranziția mai accelerată. Trebuie ca avantajele să fie covârșitoare și să acopere costurile tranziției, pentru că schimbarea costă”.
Nechita a precizat că Green Deal-ul are implicații în foarte multe domenii.
„Practic, acum suntem în situația în care și politica industrială, și politica agricolă, practic toate politicile, totul este subordonat politicii climatice. Orice reglementare, oricât de absurdă, orice cost, oricât de mare, sunt justificate în numele combaterii schimbărilor climatice”, a explicat economistul.
„Costul” implementării acestor politici va fi că viața se va scumpi din ce în ce mai mult, iar costurile de producție vor fi tot mai mari.
„Preocupările ecologice legitime au ajuns să fie capturate de lobby-uri industriale și de lobby-uri ideologice și deja nu mai suntem în domeniu rațional. Dacă eu vorbesc de o analiză cost-beneficiu în materie de politici de mediu, sunt automat acuzat de extremism și reacția asta de respingere a oricărei discuții rezonabile îi va împinge tot mai mult pe oamenii rezonabili exact în brațele partidelor extremiste”, crede Nechita.
„Să renunțăm la idealul unamimității”
Soluția vehiculată de economist: „Să renunțăm la idealul unanimității, tocmai pentru că Europa este puternică prin diversitatea ei, prin faptul că ea poate fi un laborator de sisteme, de alternative.”
Un sistem care prevede uniformizarea economiei europene este falimentar, consideră economistul clujean.
„Dacă francezii, danezii, olandezii sau nemții adoptă niște politici care au creștere de 0,1% în loc de 3,4 - 5 %, ei au un nivel de prosperitate care este mulțumitor pentru ei, momentan”, crede economistul.
El susține că noi, care avem un nivel de prosperitate nemulțumitor, avem aspirații, vrem mai mult.
„Orice politică, orice măsură care reduce sau chiar blochează creșterea economică este o lovitură în plex pentru noi. Pentru noi, singura șansă o reprezintă politicile care permit creșterea economică, creșterea producției de bogăție în țara noastră. Altfel noi n-avem cum”, a explicat Nechita.
Economistul a subliniat că țările bogate ale Europei își permit niște „extravaganțe” pe care țările mai sărace, precum România, nu și le permit.
Libera ciculație și demonopolizarea
O altă măsură care ar afecta pozitiv economia României ar fi aderarea la spațiul Schengen, susține Nechita.
„În prezent, nimic nu împiedică libera circulație a cetățenilor români. Faptul că România nu este în Schengen, stânjenește, dar nu blochează libera circulație a bunurilor. E ceva ce ne încurcă, pentru că trebuie să fie făcute niște controale la frontieră, deci există niște costuri, un timp suplimentar de așteptare în vămi”, menționează economistul.
Există tot felul de măsuri care ar putea schimba lucrurile, dar necesită timp și bani - autostrăzi, rețele de utilități etc - dar și măsuri care pot fi făcute și foarte repede, și nu necesită mulți bani. Din această ultimă categorie de măsuri, Nechita vorbește despre eliminarea unei serii de prevederi care lovesc în transportatorii central și est-europeni precum reglementările care-i obligă pe camionagii să petreacă weekendul nu în cabină, ci la hotel.
Un alt exemplu de măsuri ar fi stoparea tendinței care există acuma de „supra-diplomizare, supra-autorizarea oricărei activități”.
„Deci multiplicarea acestor cerințe de certificare profesională și care sunt de multe ori monopolul unor organizații profesionale sau monopolul statului face ca din punct de vedere economic ele să reprezinte niște bariere la intrarea pe piață”, mai spune economistul.
El sugerează un pas suplimentar în direcția asta: eliminarea monopolurilor deținute de asociații profesionale: pot să existe două asociații ale contabililor din România sau două barouri ale avocaților.
Crearea unei piețe care să favorizeze concurența trebuie să stea la baza deciziilor economice ale Uniunii Europene, concluzionează economistul.
Se încarcă comentariile...
