Exclusiv Românii vor să le crească veniturile, dar nu fac nimic în acest sens
0Românii vor să le crească tot mai mult veniturile, fără să investească în educație, a declarat pentru „Adevărul” președintele APSAP, explicând că România este singurul stat din UE care interzice prin ordonanță formarea profesională a propriilor angajați.

Interesul pentru cursurile de formare profesională și reconversie a scăzut semnificativ în România, ca efect direct al noilor măsuri legislative care limitează accesul angajaților la dezvoltare profesională pe durata contractelor de muncă.
Aceste reglementări recente descurajează angajatorii și angajații să investească în educație continuă, creând un climat nefavorabil pentru competitivitatea forței de muncă. În paralel, tot mai mulți dintre românii care se înscriu la cursuri de formare sunt interesați mai degrabă de beneficii pe termen scurt, cum ar fi găsirea unui loc de muncă sau creșterea veniturilor, decât o carieră solidă, ceea ce este în opinia specialiștilor un simptom al unei probleme mult mai profunde: legătura directă între nivelul scăzut de educație și sărăcie.
„Interesul pentru formarea profesională a scăzut semnificativ în anul 2024, iar acest trend descendent a fost anticipat de noi încă din luna noiembrie a anului 2023. Atunci, după aproape 34 de ani de la Revoluția din 1989, România înregistrează o dublă premieră: pe de o parte, este singura țară din Uniunea Europeană care interzice, printr-un act normativ (Ordonanță de Urgență), formarea profesională a propriilor angajați, iar, pe de altă parte, este prima dată când acest lucru se întâmplă în ultimii 50 de ani. Mai mult, începând cu luna septembrie a acestui an, România interzice pentru a doua oară formarea profesională a propriilor angajați, motivând decizia prin lipsa fondurilor alocate pentru acest capitol esențial în dezvoltarea noastră. În special în sectorul public, unde schimbările legislative și sociale sunt frecvente, lipsa formării poate afecta grav capacitatea instituțiilor de a oferi servicii eficiente și de a răspunde nevoilor cetățenilor”, a declarat pentru „Adevărul” Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP.
Angajații din privat își plătesc singuri cursurile, deși este atribuția angajatorilor
Potrivit acestuia, formarea profesională este o componentă esențială a educației continue, fără de care se creează un precedent național negativ, „descurajând toată populația să investească în propria dezvoltare și întărind tendința oportunistă de a urma cursuri doar în momente critice”.
„Lipsa fondurilor din sectorul bugetar nu ar trebui să fie o justificare pentru o astfel de decizie, ci un semnal de alarmă pentru regândirea priorităților bugetare și implementarea de politici care să stimuleze educația și dezvoltarea continuă”, a adăugat Fârşirotu.
În opinia acestuia, sectorul privat, în special IMM-urile, a resimțit în 2024 efectele negative ale creșterii nivelului de taxare, care au afectat, sectorul formării profesionale. Reducerea capacității financiare a companiilor a făcut ca peste 50% dintre participanții la cursuri de formare să fie nevoiți să suporte din resurse proprii costurile pentru 1-2 cursuri necesare desfășurării activităților curente de la locul de muncă, deși, conform Codului Muncii, responsabilitatea achitării acestor costuri revine angajatorilor.
În același timp, efectele negative asupra ratei de colectare a bugetului de stat, vizibile prin reducerile semnificative ale bugetelor din sectorul public, au creat un cerc vicios care a amplificat dificultățile atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, afectând profund dezvoltarea profesională și sustenabilitatea economică.
Românii se înscriu la cursuri de formare pentru a-și crește veniturile
În ceea ce privește scopul românilor de a urma cursuri de formare din propria inițiativă, președintele APSAP a declarat pentru „Adevărul” că, în cele mai multe cazuri, aceștia își doresc să câștige mai mulți bani, fiind sunt motivați mai degrabă de oportunități punctuale decât de dorința de a-și construi o carieră solidă pe termen lung.
„Românii fie au o nevoie urgentă – cum ar fi pierderea unui loc de muncă sau necesitatea de a se recalifica rapid – fie au percepția că un anumit domeniu oferă șanse mai bune de câștiguri financiare. De exemplu, profesii din domeniile IT, resurse umane, achiziții publice sunt percepute ca fiind mai bine plătite, ceea ce le face atractive pentru cei care își doresc o schimbare rapidă și sigură în carieră.
Și în ceea ce privește reconversia profesională motivația principală a românilor este predominant financiară. Deși numeroase studii subliniază faptul că peste 60% dintre români își doresc să își schimbe domeniul de activitate, analizată în profunzime a acestui fenomen indică o motivație dominantă: creșterea veniturilor salariale, potrivit Centrului de Formare APSAP. Românii care își doresc reconversie profesională sunt de multe ori constrânși de lipsa oportunităților în mediile lor de proveniență, ceea ce îi împiedică să își planifice un traseu profesional coerent”, a declarat Fârşirotu pentru „Adevărul”.
Doar 25% dintre tineri au studii superioare, față de medie UE de 41%
Printre motive se află salariul minim pe economie din România, care este printre cele mai mici din Uniunea Europeanenă. În timp ce salariul minim lunar este de 2.571 euro în Luxemburg, 1.934 euro în Olanda și 1.747 euro în Franța, România rămâne considerabil în urmă, cu doar 710 euro. Un alt factor care contribuie la această situație este nivelul scăzut al educației populației. Conform Eurostat 2022, doar 25% dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani au finalizat studii superioare, comparativ cu media UE de 41%. Acest decalaj educațional este strâns legat de nivelul scăzut al veniturilor și de oportunitățile limitate pe piața muncii.
„Ceea ce am remarcat în urma studiilor derulate de APSAP este faptul că românii nu se angajează, în mod constant, într-un proces de educație continuă. Majoritatea celor care aleg să urmeze cursuri sau programe de formare profesională sunt motivați mai degrabă de oportunități punctuale, decât de dorința de a-și construi o carieră solidă pe termen lung. Această tendință oportunistă arată că, deși mulți români recunosc importanța formării profesionale, investiția în educație este adesea privită ca o soluție de moment decât ca o strategie pe termen lung. românii caută soluții rapide pentru a-și îmbunătăți situația financiară, însă nevoia de reconversie profesională este doar un simptom al unei probleme mult mai profunde: legătura directă între nivelul scăzut de educație și sărăcie. Fără investiții semnificative în educație și în dezvoltarea competențelor de bază, orice schimbare profesională riscă să fie doar o soluție temporară. Este nevoie de o schimbare de mentalitate, una care să încurajeze educația continuă ca pe o resursă esențială pentru dezvoltarea carierei și adaptarea la schimbările constante ale pieței muncii”, explică Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP.
Profilul celor care se înscriu la cursuri de formare
Peste 60% dintre persoanele care se înscriu la cursuri de formare profesională sunt femei. În ceea ce privește vârsta, majoritatea cursanților au între 36 și 45 de ani (32%), urmată de categoria 26-35 de ani (26,7%). La polul opus, tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani reprezintă mai puțin de 10% dintre participanți, iar persoanele cu vârste peste 56 de ani au o pondere de doar 7,3%.
Din punct de vedere geografic, cea mai mare participare la cursuri este înregistrată în regiunea București-Ilfov (18,9%), urmată de regiunea Sud-Muntenia (16,7%). Regiunile Vest și Sud-Vest Oltenia se află la coada clasamentului, ambele cu aproximativ 7% din totalul înscrierilor.
„Aceste date reflectă atât interesul ridicat al populației active pentru dezvoltare profesională, cât și o tendință redusă de implicare din partea tinerilor și a persoanelor din zone mai puțin dezvoltate. Putem afirma fără echivoc că tinerii nu participă în număr semnificativ la cursuri de formare profesională, procentul lor fiind foarte redus în comparație cu celelalte categorii de vârstă. Participanții majoritari la cursuri sunt cei cu vârsta între 36 și 45 de ani, care își doresc să își schimbe domeniul de activitate, să exploreze alte oportunități de carieră sau să își îmbunătățească perspectivele de angajare. Cele mai populare cursuri în rândul acestei categorii sunt: Expert Achiziții Publice, Inspector Securitate și Sănătate în Muncă, Inspector Resurse Umane și Manager de Proiect”, declară Bianca-Florentina Zichil, Manager Îmbunătățire Procese la Centrul de Formare APSAP.
În schimb, interesul pentru cursurile din domeniul accesării fondurilor europene au înregistrat o scădere semnificativă anul acesta. Dacă între 2020 și 2023, acest curs era unul dintre cele mai solicitate, în 2024 a coborât considerabil în topul preferințelor participanților. Printre motivele acestei scăderi se numără complexitatea metodologiilor de accesare, România fiind recunoscută pentru gradul ridicat de birocrație în acest domeniu, precum și tendința generală a românilor de a prefera soluții rapide și simple, în detrimentul aprofundării unor concepte și procese mai complexe. „Această lipsă de interes pentru formarea detaliată afectează atât rata de succes în accesarea fondurilor externe, cât și dezvoltarea unei expertize solide în acest domeniu”, conchide șeful APSAP.