Românii, complet nemulţumiţi de infrastructura rutieră. Ce spun despre cea feroviară, aeroporturi, apă şi canalizare sau apărarea la inundaţii

Românii sunt extrem de nemulţumiţi de infrastructura ţării lor, o treime din dintre participanţii la un sondaj Ipsos declarându-se nesatisfăcuţi în legătură cu infrastructura ţării lor, iar 76% foarte nemultumiţi sau destul de nemulţumiţi în privinţa „realizărilor” guvernanţilor la acest capitol.

Autostrăzile (93%), drumurile locale (87%), sistemul de apărare împotriva inundaţiilor (86%), reţeaua feroviară (85%), reţeaua de alimentare cu apă şi cea de canalizare (74%) sunt principalale motive de insatisfacţie faţă de infrastructura din România. Acestea sunt rezultatele unui studiu desfăşurat de compania de cercetare de piaţă Ipsos în 28 de ţări din întreaga lume, la finalul anului 2018.

La nivel global, 32% dintre respondenţi declară că sunt foarte mulţumiţi sau destul de mulţumiţi de infrastructura ţării lor, faţă de 26% pe plan european.

În România, doar 5% dintre cetăţeni sunt mulţumiţi de infrastructura ţării. Prin infrastructură se înţeleg aspecte legate de reţele de drumuri, aeroporturi şi căi ferate, utilităţi – precum energie şi apă, internet şi alte canale de comunicare.

78% dintre conaţionalii noştri sunt de acord ca România, la nivel de ţară, nu întreprinde destul de multe acţiuni pentru a acoperi nevoile legate de infrastructură, iar 75% dintre români sunt de acord că investiţiile în infrastructură sunt vitale pentru o dezvoltare economică viitoare. 

La nivel global, 59% dintre respondenţi consideră că ţara de rezidenţă nu realizează suficiente acţiuni pentru a acoperi nevoile legate de infrastructură. 73% dintre cetăţenii celor 28 de ţări investigate consideră că investiţiile în infrastructură sunt vitale pentru dezvoltare, rezultatul fiind unul apropiat de cel obţinut de România.

O analiză la nivel sectorial plasează România printre ultimele ţări din punctul de vedere al calităţii percepute de români asupra celor mai multe ramuri ale infrastructurii.

Excepţie face infrastructura digitală, unde ocupăm locul al nouălea, la paritate cu Cehia. Infrastructura digitală – precum viteza internetului sau reţeaua de fibră optică 5G – este apreciată ca fiind de bună calitate de către 62% dintre români, cu mult peste media globală de 54%.

Calitatea aeroporturilor este considerată foarte bună sau destul de bună de către 33% din români, acesta fiind şi cel mai mic rezultat înregistrat pentru acest aspect la nivelul tuturor ţărilor analizate. Pe plan global, procentul celor care oferă un scor bun pentru acest indicator este 67%.

Doar 5% dintre români apreciază calitatea autostrăzilor ca fiind bună – o discrepanţă uriaşă faţă de media globală (50% dintre repondenţi). Majoritatea românilor (93%) sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de calitatea autostrăzilor, iar 83% consideră că îmbunătăţirea calităţii autostrăzilor şi a drumurilor naţionale ar trebui să fie o prioritate a ţării. Drumurile locale sunt apreciate ca fiind bune de 12% dintre români, comparativ cu 41% dintre locuitorii ţărilor investigate. Printre priorităţile menţionate de români se află şi drumurile locale, 79% considerând necesară o îmbunătăţire a acestora.

Reţeaua feroviară este apreciată de 8% dintre români ca având o calitate bună, în timp ce la nivel global 41% dintre respondenţi afirmă că infrastructura feroviară are o calitate bună sau chiar foarte bună în ţara lor. 65% dintre români declară că reţeaua feroviară este o prioritate în procesul de dezvoltare şi îmbunătăţire a infrastructurii.

Sistemul de apărare împotriva inundaţiilor este văzut ca având o calitate bună de către 10% dintre români, comparativ cu 28% la nivel global. Un scor de satisfacţie mai mic decât România este obţinut doar de Italia (9%). Şi acest aspect al infrastructurii este important pentru români, 6 din 10 considerându-l o prioritate pentru ţară.

Calitatea sistemului de generare a energiei electrice este apreciată ca fiind bună sau foarte bună de către 26% dintre români, la nivel global rezultatul fiind de 43%. 6 din 10 români sunt nemulţumiţi de calitatea infrastructurii generatoare de electricitate iar o treime din respondenţi consideră că îmbunătăţirea calităţii ar trebui să fie o prioritate pentru ţară. Spania este singura ţară care înregistrează un scor mai mic la acest capitol (24% satisfacţie).

Referitor la energia nucleară, 19% dintre români apreciază această componentă a infrastructurii ca fiind una destul de bună sau foarte bună, ceea ce ne plasează in faţa unor ţări precum Italia, Polonia şi Serbia. Global, 31% din respondenţi evaluează pozitiv acest aspect al infrastructurii.

Reţeaua de alimentare cu apă şi cea de canalizare este percepută ca având o calitate bună de 1 din 4 români – cel mai mic procent obţinut comparativ cu toate ţările analizate (media globala depăşeşte 50%).

Doar 19% dintre românii care au răspuns la acest studiu consideră că regiunea în care locuiesc beneficiază de resursele necesare pentru investiţiile în infrastructură, faţă de 29% din respondenţii pe plan global. Peste jumătate dintre cetăţenii României sunt de acord că părerile comunităţilor locale cu privire la infrastructură ar trebui luate în considerare, chiar dacă acest lucru ar putea provoca o întârziere a acţiunilor în acest domeniu. 7 din 10 români consideră că ţara noastră nu face suficient pentru a implica cetăţenii în decizii ce ţin de alegerea domeniilor de investiţii în infrastructură.

Legat de investiţiile străine în infrastructură, 68% dintre români sunt de acord ca acestea să se realizeze dacă astfel s-ar accelera procesul de îmbunătăţire a actualei infrastructuri. Dintre ţările analizate, doar în Serbia şi Arabia Saudită există ponderi mai mari ale celor ce agrează investiţiile străine în infrastructură.  La nivel global doar jumatate (49%) dintre respondenţi sunt deschişi către o astfel de metodă de a îmbunătăţi infrastructura ţării lor.

Priorităţile de investiţii în infrastructura ţării noastre sunt strâns corelate cu motivele de nemulţumire cu privire la acest domeniu: autostrăzi, drumuri locale, reţea feroviară, protecţie împotriva inundaţiilor şi respectiv reţeaua de apă şi canalizare.

Studiul Ipsos – al treilea grup mondial de cercetare de piaţă – s-a desfăşurat online la finalul anului 2018, în rândul a 20.286 de cetăţeni cu vârsta cuprinsă între 16 si 64 de ani, din Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Malaysia, Marea Britanie, Mexic, Peru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Spania, SUA, Suedia, Turcia şi Ungaria. Rezultatele pentru România se bazează pe un eşantion de 500 de repondenti, reprezentativ la nivel urban.

În România, grupul Ipsos este prezent prin două entităţi, Ipsos România şi Ipsos Interactive Services şi are peste 1.000 de angajaţi.