România împrumută aproape 1.000 de euro pe secundă, în acest an

România se împrumută cu aproape 1.000 de euro în fiecare secundă din an, pentru a acoperi un necesar de finanţare record cauzat de criza coronavirus.

România are în acest an un necesar de finanţare record, de 138,5 miliarde lei, pentru a acoperi atât datoriile care ajung la scadenţă, cât şi deficitul în creştere cauzat de criza de coronavirus.

La începutul anului Guvernul era optimist şi spera că va fi nevoie să împrumute 86,9 miliarde lei pentru a finanţa deficitul, estimat iniţial la 3,6% din Produsul Intern Brut (circa 40,6 miliarde lei), dar şi datoriile curente.

Cu toate acestea, criza generată de pandemia de coronavirus a schimbat datele problemei şi România s-a trezit că are nevoie de împrumuturi mai mari pentru a face faţă situaţiei.

Aşadar, în luna iunie Ministerul Finanţelor a majorat cu 33 miliarde de lei suma pe care urma să o împrumute în acest an, iar necesarul de finanţare a ajuns la 120 miliarde lei, pentru a acoperi un deficit în creştere, de 6,7% din PIB (73,4 miliarde lei).

Însă cu ocazia celei mai recente rectificări bugetare situaţia a devenit şi mai gravă, iar deficitul a fost revizuit la 91 miliarde lei, respectiv 8,6% din PIB. Aşadar, necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental pentru anul 2020 a crescut şi el la suma de 138,5 miliarde lei.

Acesta este un necesar de finanţare record pe care România trebuie să îl acopere, care înseamnă că statul trebuie să împrumute 4.388 lei pe secundă, adică aproape 1.000 de euro.

Consiliul Fiscal estimează că, în condiţiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanţare publică al României pentru anul 2020 este de circa 13% din PIB. Instituţia apreciază însă faptul că Guvernul a reuşit până acum să asigure o mare parte din necesarul de finanţare a statului român pentru anul 2020.

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal reaminteşte că România încă se împrumută scump, comparativ cu vecinii. „Costurile de finanţare în monedă naţională au revenit la nivelurile pre-pandemie, în timp ce costurile aferente emisiunilor recente de pe pieţele internaţionale au fost în creştere faţă de anii anteriori, dar în limite rezonabile ca nivel absolut. Costurile sunt însă considerabil peste ale altor state din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) din cauza dezechilibrelor structurale”, arată instituţia.

Şi anul trecut România a avut un necesar de finanţare mare, de 91,4 miliarde lei (8,6% din PIB), din care 48,3 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar, iar restul pentru refinanţarea datoriilor mai vechi. Acesta a fost majorat puternic faţă de începutul anului, când statul estima că va trebui să împrumute doar 70,6 miliarde lei, atât pe parcursul anului, cât şi la final, când guvernarea PSD a fost înlocuită cu guvernarea PNL. În ultimele două luni, ministrul liberal al Finanţelor, Florin Cîţu, a revizuit puternic deficitul bugetar, acuzând PSD că a amânat unele cheltuieli şi a ascuns sub preş altele.

Îngrijorări pentru anul viitor

Fostul premier Sorin Grindeanu acuză însă Guvernul că, în acest ritm, România va avea nevoie din nou de un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). „Dacă vor continua în acelaşi ritm, eu nu văd cum pot să ocolească acord cu FMI. Deficitul bugetar e record, am ajuns la 50 miliarde anul trecut.  Concluzia mea e că am convingerea că dacă vom merge pe aceeaşi linie, începutul lui 2021 va însemna acord cu FMI. Nu spun că e un lucru rău, dar înseamnă constrângeri, mai puţină libertate asupra deciziilor. 99% că vom avea acord cu FMI”, a declarat Grindeanu.

Şi Consiliul Fiscal este de părere că, deşi acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu. „Este greu de crezut că pieţele financiare vor tolera pentru o perioada îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate şi în 2021. Capacitatea de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei publice care ajunge la scadenţă reprezintă o constrângere foarte «dură» asupra politicii fiscal-bugetare”, afirmă instituţia, în cel mai recent raport privind rectificarea bugetară.

Consiliul Fiscal afirmă că absorbţia resurselor europene din cadrul financiar multianual şi din Planul european de redresare, care cumulate ajung la aproximativ 80 miliarde euro va reduce nevoia de finanţare de pe pieţele financiare.