România este fruntașă la numărul de locuințe în proprietate personală

0
0

Deși România este fruntașă la numărul de locuințe în proprietate personală în UE, cel mai mic număr de camere de persoană și cea mai mare rată de supraaglomerare se înregistrează tot în țara noastră, arată o analiză a Consiliului Economic și Social privind locuirea.

21% din populația României nu are toaletă, duș sau cadă, Foto: Inquam Photos
21% din populația României nu are toaletă, duș sau cadă, Foto: Inquam Photos

În ceea ce privește calitatea locuirii în România, în urma analizei comparative a parametrilor acesteia în România și în celelalte State Membre ale Uniunii Europene (UE-28), prin consultarea celor mai importante baze de date din domeniu (Eurostat, Housing Europe – CECODHAS, etc.), în ciuda precarității sistemului național de colectare și sintetizare a datelor relevante, România înregistrează o serie de recorduri îngrijorătoare.”, arată autorii analizei.

Potrivit acestora, dacă în UE-28 una din zece familii cheltuie mai mult de 60% din venitul disponibil pentru chirie, în România una din cinci gospodării se află într-o astfel de situație.

Mai mult de unul din zece tineri săraci trăiește într-o lipsă severă de locuințe în UE-28, însă în România procentul este de 44,7%.

România, fruntașă la numărul de locuințe proprii

Sursa citată menționează că, deși România este fruntașă la numărul de locuințe în proprietate personală în UE-28, cel mai mic număr de camere de persoană (1,1) și cea mai mare rată de supraaglomerare (45,1% din locuințe) se înregistrează tot în România.

De asemenea, dacă în UE-28 1,5% din populație nu are toaletă, duș sau cadă, 21,1% din populația României locuiește în această stare de precaritate, procent aproape triplu față de Bulgaria, următoarea clasată la nivel european.

În plus, deși la nivel european costurile de construcție pentru noi locuințe au crescut cu numai 17% între 2010 și 2020, în România ele au crescut cu 49%.

„În aceste condiții, accesul la o locuință de calitate este unul extrem de dificil pentru segmente largi din populația țării.”, arată analiza.

Peste două treimi dintre locuitorii din UE trăiesc în locuințe aflate în proprietatea lor. România este fruntașă la numărul de locuințe în proprietate personală. În UE, în 2020, 70% din populație locuia într-o gospodărie care își deținea locuința, în timp ce restul de 30% locuia în locuințe închiriate.”, se arată în raport.

Cele mai mari cote de proprietate au fost observate în România (96% din populație dețineau locuința), Slovacia (92%), Croația și Ungaria (ambele 91%).

Puțin peste jumătate din populația UE locuiește într-o casă. În România, procentul este cu aproape 15% mai ridicat.

În UE, în 2020, 53% din populație locuia într-o casă, în timp ce 46% locuia într-un apartament (1% locuia în alte spații de cazare, cum ar fi bărci, dube, etc.).

În România, România 65,9% din populație locuiește la case. În medie populația europeană dispune de 1,6 camere de persoană, cel mai mare număr înregistrându-se în Malta (2,3 camere/ persoană) și cel mai mic, anume 1,1, în România.

Aproximativ 18% din populația UE trăiește într-o casă supraaglomerată, iar România are cea mai mare rată de supraaglomerare, 45,1% din locuințe găsindu-se în această situație.

Se consideră că o persoană locuiește într-o gospodărie supraaglomerată dacă gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de camere egal cu: o cameră pentru gospodărie; o cameră per cuplu în gospodărie; câte o cameră pentru fiecare persoană singură în vârstă de 18 ani sau mai mult; o cameră pe pereche de persoane singure de același sex cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani; câte o cameră pentru fiecare persoană singură cu vârsta între 12 și 17 ani și neinclusă in categoria precedenta; o cameră per pereche de copii sub 12 ani.

Totuși, datele statistice trebuie analizate cu precauție, așa cum este cazul acestui indicator: în foarte multe state europene, camera de zi (sufrageria) nu este considerată statistic o cameră (așa cum este cazul României), ci doar dormitoarele, fapt care alterează semnificativ unii indicatori ai calității locuirii la nivel european.”, explică specialiștii.

În UE, în 2020, aproape o treime din populație (32,5%) locuia într-o casă subocupată, cea mai scăzută pondere fiind în România (7,1%).

Eficiența energetică a clădirilor

În ceea ce privește sustenabilitatea și eficiența energetică a clădirilor rezidențiale, imperativă în contextul actual al crizei climatice și creșterii accelerate a costurilor cu energia, cadrul legal este în proces de reformă, arată analiștii, nou propusa metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor cuprinzând indicatori de performanță energetică foarte ambițioși.

Deși 91% din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidențiale, numai 8% din clădirile rezidențiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban și 3% în cel rural, procentul fiind de numai 14% chiar și în cazul clădirilor colective (blocuri).

Din păcate, procedura de control cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanța energetică a clădirilor, aplicată conform legii de către Inspectorul de Stat în Construcții (ISC) se aplică, în mod aleatoriu, doar pentru 10% din totalul certificatelor de performanță energetică și auditurilor energetice elaborate, nefiind controlată calitatea renovărilor in 90% din puținele clădiri unde astfel de lucrări au loc.”, arată studiul CES.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite