Reforma salariilor în sistemul public reduce sporurile bugetarilor. Propunerile pentru sectorul privat
0Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031 propune o serie de reforme, inclusiv în privința salarizării în sectorul bugetar.
Reforma sistemului de salarizare în sectorul public (R7 - după cum este numită în Planul fiscal de reducere a deficitului pe 7 ani) aduce modificări semnificative în modul în care angajații din sectorul public sunt remunerați, inclusiv prin revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor.
Parte a PNRR-ului României, această reformă „are ca scop îmbunătățirea echității, eficienței și sustenabilității salarizării în sectorul public”, se arată în documentul pus în dezbatere publică, cu precizarea că reforma se aliniază cu prioritățile UE privind consolidarea rezilienței sociale și economice și sprijină obiectivele mai largi de echitate socială prevăzute în Pilonul European al Drepturilor Sociale.
Reforma va fi implementată în conformitate cu proiecțiile pentru cheltuielile de personal pentru perioada de prognoză 2025-2031 care au fost cuprinse în planul bugetar-structural pe termen mediu, cu respectarea prevederilor legale privind responsabilitatea fiscal-bugetară și a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal luată în calcul la elaborarea planului bugetar-structural pe termen mediu.
Reforma include următoarele măsuri:
- Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale: Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaționale asigură o structură salarială mai rațională, transparentă și echitabilă. Stabilind criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, reforma reduce disparitățile salariale și ajută la alinierea plății cu responsabilitățile, experiența și calificările. Această restructurare sprijină reziliența economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaților din sectorul public și a unei motivații adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficiențelor care ar putea perturba serviciile publice;
- Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală: Reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali, creează o mai mare consistență în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare. Aceasta reduce riscul fragmentării și inegalității salariale, asigurând că angajații din administrația locală sunt tratați similar cu cei din administrația centrală. Un sistem transparent de grile salariale promovează echitatea și ajută la menținerea stabilității pieței muncii în sectorul public, contribuind la reziliența economică generală prin asigurarea unei livrări eficiente a serviciilor publice la toate nivelurile. Reforma garantează că modificările sistemului de remunerare sunt implementate simultan pentru toate categoriile ocupaționale, prevenind apariția dezechilibrelor sau discrepanțelor salariale între diferitele sectoare. Această abordare unitară promovează echitatea și coeziunea în sectorul public, aliniindu-se cu Pilonul European al Drepturilor Sociale, care susține tratamentul egal, salariile echitabile și transparența în condițiile de muncă. Prin abordarea din timp a posibilelor disparități, reforma asigură că niciun grup de angajați din sectorul public nu este neglijat, contribuind la stabilitatea socială și o piață a muncii mai echitabilă;
- Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază: Această măsură, aplicată uniform în toate funcțiile din sectorul public, limitează plățile excesive sau disproporționate ale sporurilor, asigurând că fondurile publice sunt utilizate mai eficient. Măsura ajută la prevenirea inflației salariale și promovează sustenabilitatea finanțelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potențialul de abuz și asigură că remunerația este mai predictibilă și echitabilă pentru toți angajații. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile și nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în același timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031.
Reforma privind salariul minim
Reforma salariului minim (R6) introduce un sistem structurat pentru stabilirea salariului minim brut, bazat pe rata inflației, asigurând în același timp că salariul minim rămâne într-un anumit interval relativ la salariul mediu.
„Această reformă răspunde direct priorității UE de a consolida reziliența socială și economică și contribuie indirect la protecția socială, un principiu esențial al Pilonului European al Drepturilor Sociale. Reforma face parte din PNRR-ul României, iar mecanismul va continua să producă efecte în anii următori”, se menționează în Planul fiscal.
Aceasta include următoarele măsuri:
- Salariul minim ajustat la inflație: Prin ajustarea salariului minim brut în funcție de rata inflației prognozate, această reformă asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată în ciuda creșterii costului vieții. Acest aspect este esențial pentru menținerea stabilității sociale, reducerea sărăciei și garantarea faptului că cei mai vulnerabili lucrători pot continua să-și permită bunuri și servicii de bază, în special în perioade de volatilitate economică. Protejarea veniturilor lucrătorilor în acest mod ajută la consolidarea unei economii mai reziliente, unde cheltuielile consumatorilor rămân stabile, chiar și în perioade de inflație;
- Ajustări legate de productivitate: Dacă salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creșterea productivității (măsurată prin PIB real per populație ocupată) asigură că creșterile salariale sunt legate de performanța economică generală. Acest sistem echilibrează echitatea și sustenabilitatea economică, recompensând lucrătorii pentru contribuțiile lor la productivitate, asigurând totodată că creșterile salariale nu depășesc capacitatea economiei de a le susține. Menținerea unui prag de 50% între salariul minim brut și salariul mediu asigură că creșterea salariilor rămâne întrun interval sustenabil, contribuind la reziliența și stabilitatea economică generală. Această măsură abordează și obiectivul UE de a promova salarii echitabile și de a preveni lărgirea decalajului de venituri între lucrătorii cu salarii mici și cei cu salarii medii.
Se încarcă comentariile...
